COMENTARIU CRITIC


    Arhitect român, format la celebra Școală de Arte Frumoase de la Paris.
    Cea mai reușită lucrare a sa este clădirea Bursei și Camerei de Comerț, o bjuterie a începutului de secol XX în peisajul „micului Paris”, proiectată în stilul academismului francez. Atât compoziția, cât și decorația fațadelor dovedesc faptul că avem de-a face cu un arhitect consacrat al stilului.
    Interioarele, destul de bine păstrate până în prezent, nu au suferit mari modificări în ceea ce privește decorația inițială. Datorită schimbării funcțiunii (din anul 1948 până la sfârșitul anului 2011, clădirea a fost sediul Bibliotecii Naționale a României), compartimentările ulterioare i-au alterat calitățile. Fațadele fiind într-o degradare continuă, clădirea necesită a fi consolidată și restaurată. În prezent, clădirea nu este utlizată decât temporar, cu târguri și expoziții comerciale amplasate în parter.
    Deși clădirile proiectate de el sunt în marea lor majoritate eclectice, Ștefan Burcuș a manifestat deschidere și către „stilul național” abordat de majoritatea arhitecților începutului anilor 1900, până după Primul Război Mondial. Împreună cu arhitectul Victor Ștefănescu, acesta a întocmit planul general al Expoziției generale de la 1906 și a proiectat două dintre cele mai reușite pavilioane în cadrul acesteia: Pavilionul Regal (inspirat din arhitectura mănăstirii Cozia) și Pavilionul Artelor. Acestea au dispărut, dar imaginile de epocă dovedesc calitatea arhitecturii lor.
În parcul Carol s-a păstrat o clădire proiectată tot de cei doi arhitecți: turnul lui Vlad Țepeș (turn care ascunde un castel de apă) inspirat din arhitectura cetății Poienari din județul Argeș. (Mariana Croitoru, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Bacău, 1870 - București, 21 august 1928)

    Studii academice/de specialitate:
    ? - Absolvent al Școlii de Arte și Meserii din București și al Școlii de Arhitectură a Societății Arhitecților Români;
    din 1896 - Urmează cursurile Școlii Beaux-Arts din Paris, secția Arhitectură. La concursul de admitere s-a clasat în fruntea celor 450 de candidați. Aici a lucrat în atelierele lui Julien Guadet și Edmond Jean Baptiste Paulin, a participat la cursurile și conferințele renumiților profesori arhitecți ai vremii. În timpul aniilor de studii, a câștigat 7 medalii, aspect considerat un record de participanții la acele cursuri;
    1900 - Obține titlul de Arhitect Diplomat al Guvernului Francez și revine în țară.
     
    Activitate didactică:
    1900 - 1928 - Profesor la Școala Superioară de Arhitectură, București.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1892-1896 - Bibliotecar șef al Școlii Naționale de Poduri și Șosele, de unde obține în anul 1896 un concediu nelimitat pentru a studia arhitectura în străinătate;
    1928 - Președinte al Societății Arhitecților Români (S.A.R.);
    ? - Fondator și administrator delegat al Societății „Construcția Modernă” din București;
    1924 - Președinte al Comitetului de redacție al Revistei „Arhitectura”.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate

    Proiecte de arhitectură:

    1. Clădiri publice:
    1905-1906 - Clădiri realizate pentru Expoziția Jubiliară Generală din Parcul Carol: Palatul Artelor (distrus într-un incendiu din 1938 și demolat după cutremurul din anul 1940), Pavilionul Regal (demolat) și Turnul lui Țepeș (care există și astăzi), proiectate împreună cu arh. Victor Ștefănescu. Cei doi arhitecți s-au ocupat și de supravegherea execuției lucrărilor cuprinse în planul expoziției deschise în 6 iunie 1906;
    1907-1911 - Palatul Bursei și Camerei de Comerț, București;
    1912 - Palatul Administrativ din Piatra Neamț, împreună cu arh. Eugen Albu (în prezent, Muzeul de Istorie și Arheologie).

    2. Arhitectură religioasă:
    1906-1917 - Catedrala Ortodoxă din Galați, împreună cu arhitecții Petre Antonescu, Toma Dobrescu și Scarlat Petculescu.

    Proiecte de urbanism și peisagistică:
    1906 - Planul Expoziției Jubiliare Generale din parcul Carol, București, împreună cu arh. Victor Ștefănescu și arh. peisagist francez Edouard Redont. Arhitectul Ștefan Burcuș s-a ocupat și de supravegherea execuției lucrărilor cuprinse în planul expoziției;
    1922 - Parcelarea Halfon, Șos. Kisselef 55-57, București;
    ? - Proiecte pentru diverse parcelări în parcul Bonaparte, București.

    Proiecte de interior:
    În privința arhitecturii de interior, aceasta denotă profunda cunoaștere de către arhitect a artei decorațiunilor interioare. Această artă s-a manifestat vizibil la clădirea Bursei, în care se remarcă fosta sală a Bursei, de formă elipsoidală, amplasată la parter, în axul vestibulului, fosta sală a ședințelor camerei, de la al doilea etaj, și fosta sală de bal cu balcon pentru orchestră. De asemenea, vestibulul de intrare și scara de onoare de formă octogonală din spațiul aferent Bursei, scara cu lift pentru Camera de Comerț și spațiile de închiriat din etajele superioare sunt realizate cu multă măiestrie. Decorația pereților și plafoanelor este realizată în stucatură policromă și parțial aurită, iar pardoselile holurilor și scările sunt din marmură cu desene geometrice în două sau mai multe culori. Mobilierul original a dispărut sau a fost înlocuit datorită schimbării funcțiunii.

    Participări la concursuri:
    1906 - Concursul pentru Palatul Administrativ din Craiova (concursul a fost câștigat de Petre Antonescu);
    1907 - Concursul internațional pentru Palatul Bursei din București - obține locul I și execuția proiectului. Urmându-se sfaturile arhitectului Alexandru Săvulescu, care pleda pentru organizarea de concursuri internaționale în vederea atribuirii proiectelor de lucrări publice din Capitală și nu numai, pentru planurile Palatului Bursei s-a organizat, la începutul anului 1907, o astfel de competiție, la care au participat 14 arhitecți români, francezi, germani și austrieci. Câștigător a fost desemnat arhitectul Ștefan Burcuș. Proiectul acestuia a fost publicat în revistele #„Arhitectura” din anii 1919 și 1920;
    ? - Concursul pentru monumentul inginerului Gh. Duca din fața Gării de Nord din București, împreună cu Scarlat Petculescu.

    Activitate publicistică:
    BURCUȘ, Ștefan, Arhitecții înaintașii noștri, articol publicat în revista „Arhitectura”, nr. 1/1916, pp. 3-10.

    Premii și distincții:
    1907 - În acest an se anunța, în revista „Analele de Arhitectură”, „concursul internațional pentru întocmirea planurilor de arhitectură a Palatului Bursei”, specificându-se că se acordau următoarele premii: premiul I - 8.000 lei aur, premiul II - 5.000 lei aur și premiul III - 3.000 lei aur. S-au prezentat 14 proiecte, dintre care au rămas în concurs 6. Comisia alcătuită din George Assan, președintele de atunci al Camerei de Comerț, Mauriciu Blank, Sigmund Prager și Nicolae Dane au decis acordarea premiului I proiectului cu motto-ul „JUS” al arhitectului Ștefan Burcuș.
     


    BIBLIOGRAFIE


    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
    DAMÉ, Frédéric, Bucureștiul în 1906, Editura Paralela 45, Pitești, 2007.
    IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei RSR, București, 1982.
    IONESCU, Grigore, Istoria arhitecturii românești din cele mai vechi timpuri până la 1900, Editura Capitel, București, 2007.
    LUPU, Mircea, Școli naționale în arhitectură, Editura Tehnică, București, 1977.
    NOICA, Nicolae Șt., Lucrări publice din vremea lui Carol I. Acte de fundare și medalii comemorative, Editura Cadmos, București, 2008.
    ŢURLEA, Cristina, Centrul istoric financiar bancar al Bucureștilor, Editura Cadmos, București, 2011.
    VASILESCU, Sorin, Istoria Arhitecturii Moderne, Editura Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, București, 1989.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă: 1800-1925, Editura Caligraf Design, București, 2004.
    TABACU, Gabriela, Revista „Arhitectura” - studiu monografic și indici 1905-1944, Editura Humanitas, București, 2008.
    VASILESCU, Sorin, Dicționarul arhitecților moderni și contemporani, Editura Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, București, 1990.

    Webgrafie:
    http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti