COMENTARIU CRITIC


Arhitecta Anca Borgovan începe activitatea de proiectare în 1958, făcând parte din colectivul de arhitecţi care proiecta Centrul de odihnă din staţiunea Eforie, condus de Cezar Lăzărescu şi Lucian Popovici. Din colectiv mai făceau parte arhitecţii N. Stopler, A. Solari Grimberg, Virginia Petrea, Paul Focşa şi Gheorghe Dorin. Din 1960, Anca Borgovan activează ca arhitect la ISCAS, unde proiectează în cadrul colectivului condus de arhitectul Cezar Lăzărescu hoteluri şi restaurante în cadrul proiectului „Mamaia 10000 paturi”. Din colectivul de arhitecţi mai făceau parte Lucian Popovici, Ludovic Staadecker, Adam Toma, Virginia Petrea, Mina Laurian, Cristian Ionescu şi Violeta Constantinescu. Pe parcursul proiectării s-au experimentat noi tehnici de construcţie. Complexul a fost dotat cu două teatre în aer liber, fiecare a câte 1200 de locuri, complexe comerciale, cluburi nautice, cazino, braserii şi săli de club. După 1968, Anca Borgovan activează la Institutul de Proiectare Carpaţi, iar în perioada 1970-1984 este şefa colectivului de arhitectură, ocupându-se de lucrări precum Parlamentul din Khartoum - Sudan (1970) sau extinderea Spitalului ORL - Panduri „Prof. Hociota”. În 1970, proiectul său „Un oraş de recreere în anul 2000” este selectat printre cele mai bune 10 proiecte din cadrul Concursului Internaţional de Arhitectură de la Paris. Începând din anul 1986 activează ca arhitect în SUA, ocupându-se atât de proiecte de arhitectură rezidenţială în New York şi Connecticut, cât şi de proiecte de arhitectură de interior, locuinţe, clădiri de birouri, sedii de bancă.
(Fişă realizată de Gabriela Petrescu, 2017)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Bucureşti, 17 aprilie 1932)
     
    Studii academice/de specialitate
    1952 - 1958 - Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti.
    1973 - Susţine doctoratul cu tema Arhitectură şi loisir, coordonator Prof. Arh. Horia Maicu.
     
    Activitate didactică (plus discipoli şi influenţe exercitate)
    1971 - 1979 - Şef lucrări la Catedra de Proiectare de Arhitectură în cadrul Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, coordonator Arh. Cezar Lăzărescu.
     
    Activitate profesională (afilieri, poziţii administrative, comisii)
    din 1958 - Face parte din colectivul de arhitecţi, condus de arh. Cezar Lăzărescu şi Lucian Popovici, care a proiectat Ansamblul de Odihnă  din staţiunea Eforie Nord.
    din 1960 - Activează ca arhitect la ISCAS, unde proiectează în cadrul colectivului condus de arhitectul Cezar Lăzărescu hoteluri şi restaurante în cadrul proiectului „Mamaia 10000 paturi”. Complexul a fost dotat cu două teatre în aer liber, fiecare a câte 1200 de locuri, complexe comerciale, cluburi nautice, cazinou, braserii şi săli de club.
    din 1960 - Lucrează în cadrul Institutului de Proiectare Carpaţi.
    1961 - Membră a Uniunii Arhitecţilor din România.
    1965 - 1972 - Membră a Biroului de Conducere a Uniunii Arhitecţilor din România.
    1970 - 1984 - Şefa colectivului de arhitectură din cadrul Institutului de Proiectare Carpaţi.
    1975 - Participă la Congresul Uniunii Internaţionale a Femeilor Arhitecte de la Bucureşti.
    1976 - Participă la Congresul Mondial UIA de la Varna, Bulgaria.
    din 1986 - Activează ca arhitect în SUA, ocupându-se de proiecte de arhitectură rezidenţială în New York şi Connecticut.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE/NEREALIZATE

    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură
    1958 - Ansamblu de odihnă, Eforie Sud;
    1960 - Restaurantul „Flora” din Mamaia;
    1960 - 1961 - Ansamblul turistic „10.000 paturi în Mamaia” (coordonator general - arh. Cezar Lăzărescu);
    1960 - Casa de oaspeţi Lac I şi Lac II, Bucureşti;
    1960 - Casă de oaspeţi la Timişul de Jos;
    1967 - Vile în staţiunea Neptun, etapa I;
    1968 - Casa de Cultură din Oneşti;
    1968 - Sală de şedinţe în Neptun;
    1968 - Locuinţă în str. Gogol, Bucureşti;
    1968 - Vila Marina în Mamaia;
    1970 - Restaurante în staţiunea Neptun, etapa a II-a;
    1970 - Hotel Dacia, Piaţa Victoriei, Bucureşti (proiect);
    1971 - Restaurante şi magazine în staţiunea Olimp;
    1972 - Restaurantul „Nunta Zamfirei” din Eforie Nord (autor);
    1977 - Palatul Parlamentului, Khartoum, Sudan;
    1980 - Muzeul de Artă Contemporană, Turnu Severin (proiect);
    1980 - Refuncţionalizare şi amenajare hoteluri, restaurante, vile, dotări sportive în staţiunea Pârâul Rece;
    1982 - Muzeul Naţional al Ştiinţei şi Tehnicii, Bucureşti, Centrul Civic (proiect);
    1983 - Reamenajare „Casa Cuza” în Centrul ONU pentru Tineret, Calea Victoriei, Bucureşti;
    1992 - Proiect pentru „Muzeul Naţional al Ştiinţei şi Tehnicii”.
     
    Activitate publicistică/editorială
    LĂZĂRESCU, Cezar, CRISTEA, Gabriel, GHEORGHIU, Dinu, BORGOVAN, Anca, Arhitectura românească contemporană, Editura Meridiane, 1972.
    A publicat articole în Revista Arhitectura.
     
    Concursuri. Premii şi distincții
    1964 - Premiul „Ordinul Muncii”.
    1971 - Premiul „Steaua Republicii”.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Surse primare
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, ŢELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C - ediţie online (https://issuu.com/dictionaruar), Bucureşti, 2014, ISBN: 978-973-0-18270-5.
     
    Surse secundare
    PEPCHINSKI, Mary, SIMON, Mariann, Ideological Equals: Women Architects in Socialist Europe 1945 - 1989, Routledge, 2016.
    Revista Arhitectura, 1950 - 1989.