COMENTARIU CRITIC


   Fiu al lui Alfred Gottereau și al lui Marie Pauline Gottereau (născută Perrin), Paul Gottereau s-a născut la Perpignan, Franța, pe 29 martie 1843. În 1864, se înscrie în clasa a II-a la École Nationale des Beaux-Arts, ale cărei cursuri le va frecventa până în 1866. În acest an, renunță la școală înainte de a primi diploma, care la acel moment nu era o necesitate. Probabil acesta este momentul în care se decide să urmeze un drum individual în proiectare, cu siguranță asta fiind ceea ce a făcut mai târziu în carieră, după sosirea sa în România, la începtul anilor 1870. Va sta aici aproximativ treizeci de ani, perioadă în care proiectează un număr de peste optzeci de clădiri de arhitectură publică și privată, atât în București, cât și în alte zone ale țării, atât din Valahia, cât și din Moldova sau Dobrogea.
    Proiectele pentru clădirile publice sunt cele mai reprezentative pentru opera pe care Paul Gottereau a realizat-o în România de-a lungul anilor, multe dintre ele existând încă. Abordarea pe care o are în conceperea unor clădiri publice de dimensiuni considerabile, majoritatea realizate într-un limbaj arhitectural neoclasic, nu este surpinzătoare având în vedere educația sa distinsă din cadrul École des Beaux-Arts. Unul dintre proiectele cele mai cunoscute este cel pentru clădirea CEC-ului  din București, construită pe Calea Victoriei, pe același sit unde existase o clădire anterioară, având aceeași funcțiune, dar de dimensiuni mult mai reduse. Cu toate acestea, locul important pe care îl ocupă pe scena arhitecturală românească este în strânsă legătură cu proiectele pe care este însărcinat să le realizeze de către însuși Regele Carol I: Palatul Regal de pe Calea Victoriei, Palatul Cotroceni și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Pe lângă aceste proiecte pentru clădiri publice extrem de însemnate, a realizat proiecte pentru diverse alte clădiri cu funcțiune publică, precum cele pentru Societatea Financiară a României, pentru Cercul Francez sau pentru Banca Românească. Legătura cu scena publică și academică a arhitecturii franceze nu a fost în nici un moment întreruptă, lucru dovedit de contactul constant pe care l-a avut cu aceasta. În 1889 a făcut parte din echipa care a organizat participarea României la Expoziția Universală de la Paris, aceeași expoziție pentru care îi este oferită medalia de bronz pentru lucrările expuse aici, costituite din interioarele pe care le realizeze anterior pentru Palatul Regal din București.
    Pe lângă proiectele realizate pentru clădirile publice, Paul Gottereau proiectează, de asemenea, un număr însemnat de reședințe private, construite atât în mediul urban, cât și în cel extra-urban. Comandate în special de către familii aristocrate, aceste case reflectă, într-un mod atât de evident, deschiderea societății românești către lumea modernă, și, în special, către cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, urmarea unui model atât de iubit în epocă, cel francez. Pentru a menționa doar câteva dintre acestea, dar cu siguranță nu singurele de o valoare arhitecturală însemnată, trebuie să amintim locuințele realizate pentru familiile Cantacuzino, Lahovari, Marghiloman, Văcărescu, Carp, în București, cât și pe domeniile lor de la țară. Munca sa de peste treizeci de ani în România a fost recunoscută pe parcursul vieții sale, atât de către statul român, cât și de către cel francez. Astfel, în 1881, i-a fost oferit ordinul Coroanei Regale a României în rangul de Ofițer  și, de asemenea, prin decretul dat pe 31 Decembrie 1897, Paul Gottereau a fost numit Cavaler al Legiunii de Onoare Franceze. 
    În primii ani ai secolului XX, se mută înapoi în Franța, în Marly le Roi, un mic orășel din apropierea Parisului. Aici va locui împreună cu familia fratelui său până la moartea lui în 1924. (Florentina Matache, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Perpignan, 29 martie 1843 - Marly le Roi, în apropiere de Paris, 1924)

    Studii academice/de specialitate:
    1864-1865/1866 (?) - Școala de Arte Frumoase din Paris, dar a urmat doar câteva cursuri nefinalizându-și studiile. A fost adus la București de tatăl său, cu care va colabora la mai multe edificii.
     
    Discipoli și influențe exercitate:
    Arhitecții Carol Cichi/Cicu și Roger Bolomey.

    Activitate profesională:
    Arhitectul Curții Regale a României.

    Activitate publică/administrativă // Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii)
    1883 - Comisie numită de Consiliul de administrație pentru analizarea proiectului Băncii Naționale a României din strada Lipscani realizat de către arhitecțiii Cassien Bernard și Albert Galeron. Din comisie mai făceau parte inginerii Gheorghe Duca și Constantin Olănescu și arhitecții Nicolae Cherchez și Alexandru Săvulescu.
    1889 - membru în echipa de organizare a pavilionului României pentru Expoziția Universală de la Paris


    PROIECTE


    Proiecte realizate:

    Proiecte de arhitectură (selecție):
    1873 - Casa Assan, cunoscută și ca Hotel Metropole, Calea Mogoșoaiei nr. 66, București (împreună cu Alfred Gottereau) – dispărută
    1875 - Casa Algiu, București, România (reparații radicale);
    după 1875 - Imobilul Creditului Funciar Rural, București, România;
    1876 - lucrări la Teatrul Național, Calea Victoriei, București, România - clădire dispărută
    1876 - 1878 - Cavou Gh. Cantacuzino, Cimitirul Bellu, București, România
    1879-1880 - reparații la Casa Bărcănescu, București, România
    1881 - reparații Casa Maria Blaremberg, Strada Academiei, București – dispărută
    1881-1882 - reparații și extindere Casa Eugeniu Stătescu, Bulevardul Colței nr. 53, București – dispărută
    1884-1897 - Conacul Marghiloman de la Buzău, România;
    anii 1880 (1882-1885) - Palatul Regal din Calea Victoriei, București, România - reconstruit în secolul XX
    1881-1882 - împrejmuire gard Casa Grigore Cantacuzino, Calea Victoriei nr. 147, 198, București – dispărută
    1882 - Conacul Văcrescu-Callimachi, Mănești, Județul Prahova, România;
    1883 - reparații radicale Casa Dr. Racoviceanu, strada Negustori nr. 16, București, România;
    1883 și 1900 - reparații Palatul Brâncoveanu-Bibescu,  București – dispărut
    1884- Casa Ion G. Cantacuzino, București, strada Dionisie Lupu, nr. 168, România;
    1884 - Casa Eliza Filipescu,  București (împreună cu Albert Galeron) – dispărută
    1884-1897 - Conacul Marghiloman, Buzău, județul Buzău;
    1885 - Casa Ștefan Greceanu, Calea Victoriei, nr. 20, București - dispărută
    1885 - Casa George Em. Lahovary, București
    1886 - seră și lucrări de consolidare Palatul Suțu azi Muzeul Municipiului București, Bulevardul Ion C. Brătianu, nr. 2, București
    1887-1888 - Casa Olmazu, Strada Mercur, București – dispărută
    1888 - Palatul Nifon Mitropolitul, București, România;
    ? - Casele Stoicescu – Gottereau - Arion, București, România;
    1889 - Casa Băicoianu, Strada Romană nr. 47, București – dispărută
    1889 - Casa D. Stoicescu, Strada Batiștei nr. 2, București – dispărută
    1889 - Casa C.C.Arion, Strada Georges Clemenceau nr. 9, București
    1890 - Casa Al. Marghiloman, Fundătura Eldorado, București – dispărută
    1890 - Casa George Em. Lahovary, Strada C.A.Rosetti nr. 1, București – dispărută
    1890 - Imobil Petrovici-Armis, București, România;
    1890 - Societatea de Asigurare „Dacia România”, București, România;
    1891 - Casa „Iancu Marghiloman”, București, România (reparații, extindere terasă);
    1891 - Casa Leantey, Strada Plantelor nr. 17, București
    1891-1895, 1914 - Biblioteca Central Universitară, București, România;
    1892 - Capela Văcărescu-Callimachi, Mănești, Județul Prahova (după planuri André Lecomte de Nouy)
    1892 - reparații Conacul Brâncoveanu, Breaza, Județul Prahova
    1893 - Casa Emil Miclescu, Strada D.I.Mendeleev nr. 30, București
    1893 - Casa P. P. Carp, București, România;
    1893 - Palatul Cotroceni (azi Muzeul Național Cotroceni), București, România;
    1895 - reparații Casa Maria Samurcaș, Calea Dorobanți nr. 32, București – dispărută
    1895 - Cavou Văcărescu, Cimitirul Bellu, București
    1895-1900 - Palatul Casei de Economii și Consemnațiuni (C.E.C. II), București, România; 
    1898 - Palatul „Dinu Mihail” (azi Muzeul de Artă Craiova), Craiova, România;
    1898- Conacul George G. Bibescu, Posada, Comarnic, Județul Prahova – se mai păstrează doar câteva anexe
    1899 - Casa G. Em. Lahovary, Strada Băncii Naționale colț cu Strada Smârdan, București – dispărută
    ? - Casa Cuculi, str. Jules Michelet nr. 8, București, România;
    ? - Conacul Filipescu, 1 Decembrie (fost Copăceni), jud. Ilfov, România;
    ? - Dependințele propr. G. Gr. Cantacuzino, Florești, România. 
    ? - Casa „Alexandru Marghiloman”, București, România;
    ? - Casa Greceanu (Vlahuți-Slătineanu), Bulevardul Carol nr. 6 colț cu Slănic, București
    ? - Casa Dr. Paul Petrini, Bulevardul Hristo Botev nr. 21, București
    ? - Casa Maria Cantacuzino azi anexată Spitalului de Oftalmologie, Piața Lahovary, București
    ? - Casa Dr. C. Cantacuzino, Strada C.A.Rosetii nr. 37, București – nu se păstrează în starea inițială
    ? - Casa Dr. G. Stoicescu, Strada Georges Clemenceau nr. 5, București
    ? - Casa Paul Gottereau, Strada Georges Clemenceau nr. 7, București
    ? - Casa Al. Lucasievici, Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 18, București
    ? - extindere Casa George Em. Filipescu/Cesianu, Calea Victoriei nr. 149, București

    Proiecte de restaurare:
    ? - Biserica Stejarul a Curții Regale, București, România (azi demolată).
     
    Proiecte de interior:
    1879-1880 - Casa Bărcănescu, închiriată de prințul George Bibescu (azi sediul T.I.A.B.), București, România.

    Premii și distincții:
    În 1881 este ridicat la rang de ofițer al Ordinului Coroana României, iar în 1897 este medaliat cu bronz la Expoziția Universală de la Paris (pentru interioarele Palatului Regal din București).
    A fost decorat cu Steaua României, fiind făcut cavaler și comandor al Coroanei. În 1897, a primit Legiunea de onoare franceză în grad de cavaler.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Arhive:
    A.N.R. - D.M.B. (Arhivele Naționae ale României – Direcția Municipiului București), Fond PMB Tehnic
    A.N.F. (Archives Nationales de France), Base de données Léonore: dossiers de titulaires de la Légion d'honneur, 1800-1976, Dosar „Paul Gottereau”
    A.N.F. (Archives Nationales de France), Fond Archives de l’Ecole Nationale Supérieure des Beaux-Arts.
    Centrul de documentare al Musée dʼOrsay, Dosar Expositions Universelles 1889 – Pavilions Etranger

    Volume:
    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, București, Editura științifică și Enciclopedică, 1986
    LASCU, Nicolae, Banca Națională a României și arhitectura, București, Editura enciclopedică, 2006
    MARINACHE, Oana, MATACHE, Florentina, Broșură Traseu urban București. Arhitect Paul Gottereau, București, Editura Istoria Artei, 2015
    MARINACHE, Oana, Stirbey: reședințe, moșii, ctitorii. Editura ACS, București, 2014.
    MUCENIC, Cezara, București, Un veac de arhitectură civilă, Secolul al XIX-lea, București, Editura Silex, 1997
    PENANRUN, David de, ROUX et DELAIRE, 1793-1907 Les Architectes Élèves de l'École des Beaux-Arts, Paris, Librairie de la Construction Moderne, 1907
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecților care au lucrat în România în epoca modernă: 1800-1925, București, Caligraf Design, 2004
    Traseu urban Paul Gottereau, Editura Istoria Artei, București, 2015.

    Periodice:
    La construction moderne, Librairie de la Construction moderne, Paris, France
    MATACHE Florentina, „Paul Gottereau. A French Cultural Model to the Romanian Architecture in the Second Half of the Nineteenth Century” în DICE (Diversité et identité culturelle en Europe), Editura Muzeul Literaturii Române București, numărul 12/1, anul 2015.