COMENTARIU CRITIC

   
    
Purtând un patronim cu consonanțe olandeze, Edmond van Saanen-Algi a apărut multor istoriografi ai arhitecturii românești, până și lui Grigore Ionescu și lui Gheorghe Curinschi-Vorona, care nici măcar nu îl citează în monumentalele lor istorii ale arhitecturii românești, drept o figură meteorică a unui arhitect străin, în trecere prin România.
    Născut într-o familie burgheză cosmopolită, cu o educație tehnică și artistică, Edmond Van Saanen-Algi avea toate atuurile pentru a se realiza în domeniul arhitecturii. Cu toate că s-a bucurat în epocă de comenzi nenumărate, a avut neșansa de a nu fi înțeles, de a nu i se da ocazia să se afirme profesional, nereușitele fiind mai mari decât realizările. Astăzi abia de mai este amintit în legătură cu cele două mari lucrări realizate, Academia de Studii Economice și Palatul Telefoanelor.
    Edmond Van Saanen trăiește o perioadă la Paris, unde este un fidel vizitator al muzeelor, al săliilor de concert și de teatru, al spectacolelor avangardiste ale Baletelor rusești. Pe acești dansatori îi desenează cu pasiune, consacrându-le mai multe expoziții. Prima expoziție pariziană, la inițiativa Isadorei Duncan, a avut loc între 31 martie-14 aprilie 1914, la Galerie Devambez sub titlul „Exposition de dessins de M. E. van Saanen-Algi, Danseurs”. Această primă perioadă din cariera sa va avea urmări în țară, prin colaborarea cu Constantin Tănase la construcția Teatrului Cărăbuș, dar și pentru decoruri și costume.
    În ceea ce privește activitatea de arhitectură, în corespondența regăsită și printre desenele sale, proiectele ne sunt astăzi, în mare măsură, greu sau imposibil de identificat, cele mai multe fiind, probabil, nerealizate. Elementele definitorii ale carierei sale, ce țin de decorația de interior a unor reședințe, sunt aproape absente din materialele păstrate până la noi, propunerile sale fiind transmise comanditarilor, ceea ce face astăzi imposibilă identificarea lor. Multitudinea de proiecte de arhitectură acoperă o paletă stilistică foarte largă, de la neoclasicism la academismul beauxarts, până la Art Deco și modernism. Neînțeles, uitat, greu de redescoperit, Edmond Van Saanen-Algi rămâne încă un mister pentru istoriografia românească. (Oana Marinache, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Bucureşti, 21 octombrie/5 noiembrie 1882 - București, 2 mai 1938; înmormântat la Cimitirul Bellu)

    Studii academice/de specialitate:
    ? - Pensionatul Schewitz-Thierrin din Bucureşti;
    1900 - Liceul Internat „C. Negruzzi” din Iaşi;
    1901-1902 - Studii de arhitectură la Şcoala Politehnică de la München, Germania;
    1905-1914 - Studii de arhitectură la Şcoala de Arte Frumoase de la Paris, Franța.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1916-1918 - Lucrează la Direcțiunea Baracamentelor, la Construcția Barăcilor Sanitare și Militare, realizează lucrările sanitare în timpul primului război mondial;
    1927 - Arhitect-șef cl. I., provizoriu, la Direcția Tehnică din Ministerul Instrucţiunii.

    Alte informații relevante:
    1930 - Sprijină organizarea „Expoziției de arhitectură, de industrie artistică și de industrii aplicate la arhitectură Cehoslovacă”, Pavilionul Artelor de la Șosea, București.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate

    Proiecte de arhitectură:
    1919 - Reamenajează grădina fostă „Ambasador” pentru Constantin Tănase, construiește din temelii un nou teatru de vară care va fi cunoscut cu numele de Grădina Cărăbuș, în strada Academiei, București (arsă); 
    1923-1938 - Academia de Înalte Studii Industriale și Comerciale, diferite aripi ale construcției, împreună cu arh. Grigore P. Cerkez și arh. Arghir Culina, București;
    1924 - Casa Anticarilor, la inițiativa lui Nicolae Iorga și a Asociației Anticarilor din România, București, (demolată);
    1925 - Vila T. Antic, Belgrad;
    1928 - Realizează un proiect de transformare a vilei prof. Istrate Micescu, fostă Arion, antreprenor ing. C. Corani, Intrarea Zalomit nr. 8-10, București;
    1928/1935 - Conacul lui Istrate Micescu de la moșia Ciumești, jud. Argeș;
    1931-1933 - Palatul Telefoanelor, împreună cu arh. L. Weeks și antreprenorul W. Troy, București;
    1934 - Conform documentelor de arhivă, a lucrat la un imobil (neidentificat) pentru prințesa Alexandrina Cantacuzino;
    1935 - Alice Demetriade notează într-o scrisoare că își construia o vilă după planurile arh. Van Saanen, nelocalizată;
    1938 - Proiectul unui imobil al familiei Koslinsky, aflat astăzi pe Blvd. Eroii Sanitari nr. 25, București (Sursă: Claudiu Hațegan).
     
    Proiecte nerealizate
    1922 - Proiectul unui stadion pentru O.N.E.F., nerealizat;
    1923-1930 - Diferite proiecte pentru un imobil al ing. Văideanu din str. Basarab nr. 65;
    1926 - Dintr-o scrisoare aflăm de proiectul unei vile pentru Maria V. Thohaet-Antilals;
    1927-1928 - Realizează un proiect pentru Azilul Copiilor Abandonați care era prevăzut a se realiza pe Soseaua Kiseleff, București;
    1928 - Proiect fațade și schiță de ansamblu pentru Primăria Sectorului de Verde, nerealizate;
    1928 - Proiectul unui nou Palat al Justiției în str. G. Cantacuzino nr. 11-13, București;
    1929 - Propune amenajarea Legației Egiptului în vila E. Arion din Blvd. Lascăr Catargiu, proiect nerealizat;
    1930 - Mărgărita Miller-Verghi (1865-1953) îi solicită pentru Principesa Elisabeta proiecte pentru 4 pavilioane regale la Ecrene, Bulgaria, nerealizate;
    1934 - Proiectează clădirile epitropiei Așezămintelor Sf. Spiridon de la Slănic, nerealizate;
    1934 - Proiect de amenajare a Legației Yugoslaviei, nerealizat.

    Proiecte de interior:
    1914-1915 - După o primă perioadă petrecută la Paris și în călătorii prin Europa și America, revine în țară, începând și aici diferite colaborări artistice și în domeniul arhitecturii;
    1915 - Realizează lucrări de amenajare la conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, județul Galați: transformări la pavilionul de administrație (arcade), marea sală de concert și tenis, pavilionul de vânătoare, casa administratorului, pergole, colonadă, teren tenis;
    1915 - Amenajări la Casa Manole Diamandi din str. Columb nr. 5 din București;
    1916 - Reamenajarea Legației Grecești la București; 
    1926 - Proiectul de amenajarea a foierului studenților/Căminul studentelor - Oficiul Național de Educație Fizică;
    1926-1927 - Uzinele de Fier și Domeniile Reșița: amenajări interioare ale palatului;
    1929 - Verifică amenajările interioare (tâmplăria) Casei Lucaciu, din str. Romană (actuala M. Eminescu) colț cu str. Polonă, proprietatea Academiei Române;
    1935-1936 - Arhitectul evaluează imobile ce urmau a fi cumpărate de către Legațiile României la Viena, Praga și Roma;
    1938 - Realizează planurile de reamenajare a grădinii Legației Franceze; unele lucrări exterioare și interioare la Legația din str. Piața Amzei, București.
     
    Proiecte de monumente funerare:
    1927-1929 - Realizează partea arhitectonică a monumentului funerar a familiei Lenș/de Linche de la Cimitirul Bellu, după proiectul arh. A. Galeron.

    Concursuri:
    1926 - Proiectul Palatului Ligii Națiunilor de la Geneva, necâștigător;
    1930 - Primește mențiune onorabilă la concursul de schițe pentru Fundațiunea Dalles, organizat de Academia Română;
    1936-1937 - Proiectul Pavilionului României pentru Expoziția universală de la Paris, necâștigător. 
     


    BIBLIOGRAFIE


    Paul Constantin, Dictionarul universal al arhitectilor, Bucuresti, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
    Oana Marinache, Broșură Traseu urban Edmond Van Saanen-Algi, Editura Istoria Artei, București, 2014.
    Oana Marinache, Gabriel Badea-Păun, Edmond Van Saanen-Algi, de la baletele rusești la Palatul Telefoanelor, Editura Istoria Artei, București, 2015.
    Nicolae Noica, Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale şi personalităţi din lumea constructorilor, Editura Vremea, București, 2014.

    Articole în periodice:
    Georgeta Filitti, „Arhive bucureştene - Edmond van Saanen”, în: „Biblioteca Bucureștilor”, Anul VIII, nr. 4, pp. 4-7.
    „Ilustrațiunea română”, 1937.

    Webgrafie:
    http://edmondvansaanenalgi.blogspot.ro/