COMENTARIU CRITIC


 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Roșiorii de Vede, 6 decembrie 1831 - Bucureşti, 28 mai 1884)

    Studii academice/de specialitate:
    1853-1859 - Școala de Arte Frumoase din Paris, elev al arhitectului Henri Labrouste, obține diploma în 1859.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1870-1871 - Ministru al Lucrărilor Publice în Cabinetul Ion Ghica, membru al Parlamentului.

    Alte informații relevante:
    Anul naşterii este fie 1832 (Dan Berindei în ION, Narcis Dorin, Familia Berindei. Portretul unor aristocraţi ai spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei în „Cercetări Istorice” (serie nouă), XXXIII, Iaşi, 2014, pp. 213-28; CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică și Enciclopedică, Bucureşti, 1986, p. 40), fie 1831 (apud LECCA, Octav-George, Familiile boiereşti române, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 1999, apud BERINDEI, Dan în articolul Familia Berindei. Note biografice, în: STURDZA, Mihai Dim. (coordonator şi coautor), Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică, volumul I, Editura Simetria, 2004, p. 446 - aici găsim date mai exacte: 6 XII 1831 - 28 V 1884 - şi RĂDULESCU, Mihai Sorin, Genealogii, Editura Albatros, Bucureşti, 1999, arborele genealogic al familiei Berindei).

    Tatăl arhitectului Ion D. Berindey (1871-1928).
    Arhitecţii Dimitrie Berindey, Ion D. Berindey şi Ion I. Berindey descind «din marele postelnic Constantin Cantacuzino, din Nicolae Slătineanu, ctitorul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Slatina, din Gavril Drugănescu, constructorul palatului de la Floreşti-Stoeneşti (Drugăneşti) de lângă Bucureşti, din clucerul Ianache Văcărescu († 1714) şi din reprezentanţi ai altor vechi neamuri din Ţara Românească (Ştirbeii vechi, Cândeştii ş.a.).»

    La 19 ani, Dumitru Berindei s-a implicat, probabil, în Revoluţia de la 1848. [...] A avut, de altfel, o legătură și cu Bălcescu, ajutându-l mai ales în realizarea unor desene. (Dan Berindei în ION, Narcis Dorin, Familia Berindei. Portretul unor aristocraţi ai spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei în „Cercetări Istorice” (serie nouă), XXXIII, Iaşi, 2014, pp. 213-281).
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură:
    1856 - Conacul de la Dobroteşti (distrus în 1907);
    1870 - Conacul lui Ion Ghica, Ghergani, județul Dâmboviţa, situat într-un parc în care a realizat şi o capelă.

    Proiecte de restaurare:
    1862 - Studiază „serios chestiunea restaurării Curţii de Argeş” (în: „Analele Arhitecturii”, Anul I, nr. 1, p. 5). Înainte de începerea restaurării bisericii episcopale a Curţii de Argeş a fost numită o comisie, iar partea tehnică a fost încredinţată lui Dumitru Berindey, raportul însă a dispărut.

    Activitate publicistică:
    A fondat, împreună cu Alexandru Odobescu și cu Ion Fălcoianu, „Revista Română, pentru științe, litere și arte”. La această revistă au mai colaborat: Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, G. Creţianu, A. Donici, generalul Manu.
    Este unul din redactorii „Junimei Române” (apărută la Paris între lunile mai-iunie 1851), în care a publicat articolul Trecutul şi prezentul  (în: „Junimea Română”, an I, 1851, pp. 3-5).
    În revista „Analele Arhitecturii”, Dumitru Berindey a publicat numeroase studii despre starea arhitecturii în ţară și despre problema restaurării monumentelor istorice. Într-un studiu publicat în „Revista Română pentru științe, litere și arte”, Dumitru Berindey scria: „Viitorul artistic al ţării va fi asigurat când pictorii, sculptorii și arhitecţii își vor da mâna pe tărâmul artelor și vor lucra împreună pentru cultura și răspândirea lor”. În arhitectura Bucureștilor acelor vremuri, Dumitru Berindey observă: „caracterul de fortăreţe, păstrat în mai toate edificiile și stilul bizantin adoptat în arhitectura civilă ca și în cea religioasă, dar modificat după gustul epocii și obiceele societăţii”.
    A fost redactor la ziarul „Dâmbovița” (apărut la București, cu intermitențe, între 11 octombrie 1858 și martie 1865), secretar de redacție la „Revista română pentru științe, litere și arte” (tipărită în perioada aprilie 1861 - noiembrie 1863) și redactor la „Revista Dunării” (publicată la București, între 19 decembrie 1865 și 1 ianuarie 1866). În anul 1862, Dumitru Berindei a fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Române de Științe.
    1861 - București - studiu istoric, articol însoţit de schiţa planului orașului București după F. I. Sulzer, în: „Revista Română”; reprodus în trei numere ale „Analelor Arhitecturii”, anul II din 1891;
    1861 - Studii artistice asupra Romei antice, articol dintr-un proiect nerealizat de cinci articole din care a apărut numai acesta;
    ? - Despre arte şi despre cultura lor în Țara Românească, în care vine cu cinci propuneri, dintre care una era cea de creare a două şcoli de arte frumoase;
    ? - Repede ochire asupra arhitecturii bizantine.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă. 1800-1925, Editura Caligraf Design, Bucureşti, 2004.
    TEODORESCU, Sidonia, Mari arhitecţi bucureşteni: Ion D. Berindey, Editura Vremea, 2014.

    Dicționare:
    CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică și Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    RĂDULESCU, Mihai Sorin, Genealogii, Editura Albatros, Bucureşti, 1999.
    STURDZA, Mihai Dim. (coordonator şi coautor), Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească.
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, ŢELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C - ediţie on-line, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2012), din Fondul Timbrul Arhitecţilor, Bucureşti, 2014 https://issuu.com/dictionaruar
    Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică, volumul I, Editura Simetria, 2004.

    Periodice:
    „Analele Architecturei”, anul I (1890), nr. 1, pp. 4-5, p. 13.
    ION, Narcis Dorin, Familia Berindei. Portretul unor aristocraţi ai spiritului. Convorbiri cu academicianul Dan Berindei în „Cercetări Istorice” (serie nouă), XXXIII, Iaşi, 2014, pp. 213-281.

    Webgrafie:
    http://www.palatulculturii.ro
    http://monumenteuitate.org/ro/monument/762/Ghergani-Ion-Ghica