COMENTARIU CRITIC


    Figură importantă în epocă, Nicolae P. Cerkez este astăzi aproape uitat, activitatea sa rămânând în umbra carierei monumentale a fratelui său mai mare, ing-arh. Grigore P. Cerkez.
    Lucrând aproape toată viața în serviciul tehnic al statului și petrecând 30 de ani la catedra universitară, Nicolae P. Cerkez își dedică cariera cetățenilor bucureșteni. De numele său se leagă mari proiecte ministeriale și ale unor instituții publice financiare, dar și reamenajarea palatelor regale și a grădinilor publice.
Activitatea sa este preponderent cea de antreprenor, colaborând adesea cu arh. Constantin Băicoianu și antrepriza Dobre Nicolau. De la mici lucrări de reparații până la vaste șantiere ce se întind pe mai mulți ani, activitatea sa servește modernizării capitalei sub domnia lui Carol I. Numele său rămâne legat de clădirile Școlii superioare de arte și meserii, Imprimeria statului, Școala de Medicină Veterinară, extinderea Ministerului de Finanțe.
    Din arhive au ieșit foarte puține dosare legate de proprietăți private, dovadă că timpul său era ocupat cu activitatea din ministere și comisii tehnice.
    Este greu de apreciat în ce măsură Nicu Cerkez și-a definit un stil propriu, de fapt l-a utilizat pe cel neoclasic pentru că acesta era impus în spațiul public.
Construcțiile sale sunt ample, cu două-trei etaje, cu fațade sobre, cu puține elemente decorative (frontoane, denticuli, ghirlande, cartușe). O particularizare a tratării fațadelor fostei clădiri a Imprimeriei, a Școlii de Arte și Meserii și a Școlii Veterinare consta în alternarea cromatică a cărămizii aparente cu tencuiala deschisă. (Oana Marinache, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (1851-1927)

    Studii academice/de specialitate:
    1872-1876 - Școala de Arte și Meserii, devenind inginer constructor diplomat al Guvernului francez.
     
    Activitate didactică:
    1882-1911 - A fost profesor de fizică industrială la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1876 - Se întoarce în România și este angajatul unei companii feroviare (concesionară străină) și
    membru-fondator al Societății de arhitecți și ingineri, alături de fratele său, Grigore Cerkez;
    1877 - Inginer al serviciului tehnic la Giurgiu, inginer hidraulic;
    1878 - Negociază cu trupele rusești despăgubirile de război și răscumpărarea unei linii de cale ferată;
    1879 - Intră în serviciul tehnic al Ministerului Lucrărilor Publice;
    1881 - Membru-fondator al Societății Politehnice; comisar extraordinar pentru organizarea încoronării
    lui Carol I;
    1882 - Membru-fondator al Societății Enciclopedice Române;
    1883-1889 - Arhitect-șef al Ministerului Agriculturii și Domeniilor;
    1890-1891 - Arhitect-șef al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice;
    1891 - Membru-fondator al Societății Arhitecților din România;
    1892 - Deputat de Ilfov;
    1911 - Senator;
    ? - Vicepreședinte al Automobil Clubul Român și membru al Societății Geografice;
    ? - Membru în comisiile tehnice de construcție ale următoarelor instituții: Arhivele Naționale, Camera de Comerț și Bursa, Palatul de Justiție.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate

    Proiecte de arhitectură:
    1881-1885 - Palatul Regal, extindere și întreținere, București (împreună cu arh. Paul Gottereau, antreprenori M. Tonolla, Dobre Nicolau);
    1881-1884 - Ministerul de Finanțe - M.A.D., extindere aripi laterale și supraetajare, vechile case Faca-Romanit, București (în prezent, Muzeul Colecțiilor de Artă);
    1883-1889 - Banca Națională a României, București (antrepriza); 1890 - Comandă mobilier (după planuri Albert Galeron și Cassien Bernard, împreună cu arh. Constantin Băicoianu);
    1886 - Școala superioară de arte și meserii, București;
    1886, 1892 - Facultatea de Medicină Veterinară, București; 
    1896-1899 - Curtea de Conturi, posibilă colaborare cu arh. Constantin Băicoianu (autorul planurilor), București (în prezent, Spitalul „Carol Davila”);
    1900 - Minister de Război, ulterior palat Societatea petroliferă „Steaua Română”, București (în prezent, Cămin studenți, Agenția de plăți pentru agricultură); 
    ? - Imprimeria Statului, București (în prezent, Arhivele Naționale ale României).
     
    Lucrări dispărute:
    1881 - Dependițele Casei „Ion Câmpineanu”, Calea Victoriei, București;
    1883-1885 - Amenajări și mici construcții la Șosea, Grădina Mogoșoaiei, Grădina Cișmigiu, împreună cu grădinarul W. Knechtel, București;
    1884 - Anexă la Prima Societate de Credit Funciar Român, Strada Colței, București;
    1884 - Reparații imobil, Strada Știrbey Vodă nr. 34, București;
    1885 - Restaurare și mobilare, vechea clădire a Camerei Deputaților, București;
    1889-1890  - Reparații Casele Castrișoaiei, Calea Victoriei cu str. Doamnei, București (împreună cu arh. Ion Socolescu);
    1889 - Salonul - cafenea la Naționala, Societatea de asigurări, Strada Doamnei colț cu str. Smârdan, București (amenajare împreună cu arh. Constantin Băicoianu);
    1893 - Extinderea Caselor Nicu și Maria Cerkez, Strada Mercur nr. 4, București;
    1905-1906 - Pavilionul Agriculturii, realizat pentru Expoziția 1906, Parcul Carol I (împreună cu ing. arh. Grigore P. Cerkez);
    ? - Monetăria Statului, Strada Monetăriei, București.

    Proiecte de restaurare:
    1879 - Palatul și grădina Cotroceni, București;
    1881 - Reparații Casa Grigorescu.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    THEODOR, Cornel, Figuri contimporane, 1911.
    Traseu urban Grigore și Nicolae P. Cerkez, Editura Istoria Artei, București, 2013.
    Bucureștiul multicultural: 10 trasee de arhitectură, Editura Istoria Artei, București, 2015.

    Webgrafie:
    http://nicolaecerkez.blogspot.ro/