COMENTARIU CRITIC


    Este unul dintre fondatorii şcolii naţionale de arhitectură, arhitect, decorator, restaurator si publicist român, militant pentru păstrarea patrimoniului artistic şi pentru o artă cu specific naţional. (Sidonia Teodorescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Iași, 1860 - Bacău, 1936)

    Studii academice/de specialitate:
    ? - Urmează cursurile Facultății de Litere;
    1885-1887 - Este admis la École des Beaux-Arts din Paris, pe care se pare că o abandonează în 1887;
    1887-1889 - Specializare în Franţa şi Italia pentru studierea monumentelor istorice, iar în 1889 se reîntoarce în ţară.
     
    Activitate didactică:
    1902 - Începe să predea un curs liber, gratuit, de arhitectură la Universitatea din Iaşi, iar la liceul internat, la externatul secundar de fete şi la Şcoala tehnică de arte şi meserii, tot la Iaşi, înfiinţează un curs de desen normal superior şi, la cea din urmă, și un curs gratuit de artă decorativă;
    1904-1911, 1912-1915 - Profesor de arte decorative la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti.
     
    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1892 - Devine membru al Comisiunii Monumentelor Publice, instituţie înfiinţată în acelaşi an, prin decret regal;
    1893 - Ales deputat de Bacău, având ca principală sarcină studierea în străinatate a stabilimentelor de instrucţiune publică, muzeele, teatrele şi şcolile de arte decorative. Rapoartele publicate la întoarcere nu rămân fără urmări;
    1898 - Este numit în Comisiunea centrală consultativă pentru participarea României la Expozitia Universală de la Paris (1900), unde va participa ulterior, în calitate de comisar delegat al Guvernului României;
    1901 - Este ales vicepreşedinte al Societăţii Arhitecţilor din România;
    1904 - Este numit profesor de artă decorativă la Şcoala de Belle Arte din Bucureşti;
    1905 - După al treilea Congres de Artă Publică din Liège, trei români au fost aleşi ca membri ai Institutului Internaţional de Artă Publică, printre care şi George Sterian;
    1905-1907 - Inspector General al Artelor şi Clădirilor;
    din 1906 - Director al Secţiei de Artă Naţională şi Decorativă de pe lângă Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi administrator al Casei Artelor.
    1909 - A înființat Școala de Artă Decorativă „Domnița Maria”, București;
    1926-1932 - Este încadrat ca arhitect-şef la Primăria Bacău.
     
    Alte informații relevante:
    Înfiinţată în 26 februarie 1891, Societatea Arhitecților Români, întrunită în adunare la data de 4 martie 1891, şi-a votat statutul şi a ales primul comitet, format din Alexandru Orăscu - preşedinte, Carol Beniş - vicepreşedinte, Ştefan Ciocârlan - se­cre­tar, Ion Socolescu - casier şi Al. Săvulescu, George Mandrea, D. Maimarolu ca membri. Una dintre problemele discutate a fost înfiinţarea unei Şcoli de Arhitectură, lucru ce a fost realizat în 1892, avându-l director pe Ion N. Socolescu şi pe George Sterian director de studii şi fondator al şcolii.
    În timpul Primului Război Mondial, organizează la Paris diferite expoziţii pentru a face cunoscută ţara noastră.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de urbanism și peisagistică:
    1925 - Planul de sistematizare a oraşului Târgu Mureş.
     
    Proiecte de arhitectură:
    1894 - Cazinoul din Slănic-Moldova, în colaborare cu arhitectul H. Rick;
    1894 - Hotelul Epitropiei „Sfîntul Spiridon” Iaşi de la Slănic-Moldova;
    1905-1910 - Biserica Cuţitul de Argint (Bărbătescu Nou), proiect realizat pentru Expoziţia Naţională din 1906 din Câmpul Filaretului, de către arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti, asistat de George Sterian. Biserica fusese concepută ca o copie a bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi, ctitorită de Ștefan cel Mare la 1491;
    1921 - Casa „George Sterian”, Strada Mihai Eminescu, Bacău, România;​
    1926 - 1932 - Clădirea Ateneul Cultural, Bacău, România;
    1927 (?) - Casă proprie din Băcau, proiect monumental, Strada Mihai Eminescu nr. 10 (realizată în stil neoromânesc);
    1895-1897 - Clădirea Palatului Municipal (Ateneul cultural) din Bacău.
     
    Proiect de restaurare:
    Realizează releveele unor aşezăminte religioase din Bucureşti, Iaşi, Piatra Neamţ, Craiova, Curtea de Argeş, Dorohoi, Bacău.
    1895 - Restaurarea Teatrului Naţional din Bucureşti (inaugurat în 1852);
    1905-1907 - Restaurarea Bisericii Bucur din Bucureşti;
    1897 - Restaurarea bisericii Bărbătescu Vechi din Bucureşti (legată cu fier şi rezugrăvită). Pe locul ei a fost ridicată, în perioada 1905-1910, Biserica Cuţitul de Argint (Bărbătescu Nou), de către arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti, asistat de George Sterian;
    1905-1907 - Restaurarea Bisericii Bucur din Bucureşti;
    1920-1925 - Restaurarea Mănăstirii Cașin din Bacău şi a bisericii Sf. Ion din Piatra Neamţ;
    1924-1933 - Restaurarea Bisericii Precista din Bacău, acţiune iniţiată de Comisiunea Monumentelor Istorice.
     
    Proiecte de interior:
    ? - Proiectează mobilier pentru Expoziţia Naţională din 1906 din Câmpul Filaretului (azi Parcul Carol I).
     
    Concursuri:
    1895 - Participă la primul concurs pentru Primăria Capitalei, la care au fost invitaţi să participe 8 arhitecţi, dintre care în final au depus proiecte doar 3 arhitecţi: Giulio Magni, Louis Blanc, George Sterian.
     
    Activitate publicistică și editorială:
    Este unul dintre cei mai proeminenţi arhitecţi grupaţi în jurul revistei „Analele Arhitecturii” (apărută între 1890 și 1895 sub îngrijirea arhitec­tului Ion N. Socolescu), în care publică articole de istoria arhitecturii româneşti, luptând pentru afirmarea specificului nostru naţional în artă şi arhitectură.

    Fondator, editor şi director al revistei „Arhitectura” (1906). În 1906, s-a înfi­ințat revista „Arhitectura” de către Societatea Arhitec­ților Români, sub conducerea arhitectului George Sterian, „revistă din care au apărut cu o periodicitate variabilă 93 de numere, până în 1944: în 1906 - 2 numere, în 1916 - 2 numere, în 1919 - un număr dublu, în anii 1924, 1925, 1926, 1930, 1931-1933, 1934 - câte un număr, în anul 1935 - 4 numere, în 1936 şi 1937- câte 3 numere, în 1938 - 2 numere, în 1939, 1940, 1941, 1942 - câte 4 numere, iar pentru 1943-1944 un singur număr”. (Vasile Ţelea, în Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne - Sec. XIX, XX, XXI. Literele A-C). Coperta primului număr este desenată de el.

    Arta Românească. România are sau nu o artă naţională?, în: „Arhitectura”, nr. 1/1906, pp. 17-22.
    Arta Română, în: „Arhitectura”, nr. 2/1906, pp. 61-69.
    Despre restaurarea monumentelor istorice în străinătate şi în România (Restauration des Monuments Historiques à l’étranger et en Roumanie), Iaşi, 1889.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    POPESCU, Carmen, Le style national roumain. Construire une Nation à travers l’architecture. 1881-1945, Editura Simetria, Bucureşti, 2004.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă. 1800-1925, Editura Caligraf Design, Bucureşti, 2004.

    Dicționar:
    CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică și Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, ȚELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C - ediţie on-line, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2012), din Fondul Timbrul Arhitecţilor; Bucureşti, 2014 - (https://issuu.com/dictionaruar).

    Periodice:
    „Analele Architecturei”, nr. 3/ anul I (1890); nr. 9-10/ anul III (1892), p. 172.
    Semicentenarul Societăţii Arhitecţilor Români. 1891-1941, în: „Arhitectura”, nr. 1/1941 (nr. jubiliar).
    BUȘNEA, Romulus Dan, Un mare nume al arhitecturii româneşti: George Sterian, în: „Cultura”, 19 aprilie 2011,
    http://www.miscarea.net/proiectele-primariei-capitalei.htm.
    ENACHE, Bogadn C., Stilul arhitectural neoromânesc moldav al lui George Sterian
    http://www.lapunkt.ro/2013/06/27/stilul-arhitectural-neoromanesc-moldav-al-lui-george-sterian/
    TEODORESCU, Sidonia, Constantin I. Istrati, comisarul general al expoziţiei naţionale din 1906, în: Studii şi comunicări/DIS, vol. V/2012, pp. 337-345.