COMENTARIU CRITIC


    Leopold (Lipót) Baumhorn, arhitect maghiar de origine ebraică. La terminarea studiilor, s-a stabilit la Budapesta, unde a lucrat timp de 12 ani în cadrul biroului arhitecţilor Ödön Lechner şi Gyula Pártos. A fost supranumit „arhitectul sinagogilor” deoarece a proiectat nu mai puțin de 25 de sinagogi în Imperiul Austro-Ungar și, după 1918, în Ungaria.
    Arhitectul este cunoscut în Transilvania pentru proiectele celor două sinagogi din Brașov și Timișoara, dar cel mai mult pentru cele două clădiri de referință ale orașului de pe Bega: Palatul Apei din cartierul Fabric și Palatul Lloyd din Piața Operei. Ambele palate sunt realizate în stil eclectic, istoricist. În arhitectura eclectică a Palatului Lloyd se remarcă, însă, și influențele stilului Secession, dominante cu precădere la interior.
    Baumhorn a murit la 72 ani, în oraşul natal, şi a fost înhumat în Cimitirul central evreiesc din Budapesta. Pe mormânt au fost însemnate sinagogile pe care le-a proiectat în cursul vieţii şi imaginea celei mai mari dintre ele, Sinagoga neologă din Szeged. (Mariana Croitoru, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Kisbér, 28 decembrie 1860 - Kisbér, 8 iulie 1932)

    Studii academice/de specialitate:
    ?-1883 - A studiat la Politehnica din Viena.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1883-1894 - A lucrat alături de Ödön Lechner și Gyula Pártos în biroul acestora din Budapesta.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură:
    1. Clădiri publice
    1900-1901 - Palatul Apei (în prezent, Palatul CFR), cartierul Fabric, Timișoara;
    1905-1907 - Casa Comunității Izraelite, cartierul Fabric, Timișoara;                                 
    1910-1912 - Palatul Lloyd*, Corso, Timișoara. 

    2. Reședințe private
    1910-1912 - Palatul Lloyd*, Corso, Timișoara (la etajele al doilea şi al treilea erau amenajate locuinţe de raport).

    3. Arhitectură religioasă
    Realizează două lăcașe de cult iudaic (sinagogi) în Transilvania:
    1895-1899 - Sinagoga din cartierul Fabric, Timișoara (a fost construită în stil neo-maur și cu elemente de stil neo-renascentist italian);
    1899-1901 - Sinagoga Neologă din Brașov, cu o suprafață de peste 600 mp (construită în stilul maur, această sinagogă are planul unei bazilici cu trei nave; sunt prezente elemente decorative gotice - rozete, ancadramentele ferestrelor și porților - și romanice.

    Proiecte de restaurare:
    1880-1932 - A restaurat numeroase sinagogi în Imperiul Austro-Ungar și în Ungaria.

    Proiecte de interior:
    1910-1912 - Palatul Lloyd impresionează cu un interior luxos, caracteristic începutului de secol XX, decorat cu oglinzi, vitralii şi candelabre uriaşe. La interiorul restaurantului, remarcabil este mobilierul realizat în stilul artei 1900, care înfrumusețează numeroasele separeuri existente în local. Acesta contribuie din plin la conservarea atmosferei specifice începutului de secol XX. În plus, vitraliile și tâmplăria, oglinzile, dar și lămpile, sunt cele originale. În schimb, în spațiile care aparțin rectoratului Universității Politehnice, se evidențiază decorația din perioada Secessionului liniar, care contrastează cu arhitectura eclectică a exteriorului. Se păstrează și în prezent decorația parietală, realizată cu stucaturi ce transpun elemente vegetale, dar și geometrice, pardoselile din plăci de mozaic decorativ, tâmplăria originală, precum și lămpile și plafonierele. Toate acestea sunt restaurate în mod corespunzător. În sala de ședințe, se remarcă luminatoarele cu benzi decorative din sticlă colorată, amplasate într-un câmp geometric de elemente din sticlă translucidă. Această parte din clădire funcționează încă din 1948 ca sediu al rectoratului Universității de Vest.

    *La primul etaj al clădirii activa Bursa Agricolă şi Societatea Lloyd. În perioada interbelică, Palatul Lloyd a aparţinut Camerei de Comerţ Timişoara, iar în data de 15 mai 1945 aceasta a dăruit clădirea Universității de Vest Timișoara; după 1948, clădirea a fost transformată în sediul Rectoratului Universităţii Politehnice Timişoara. El adăpostea sediul Bursei Agricole, dar și faimoasa Grand Café Lloyd, la parter. Aceasta din urmă reprezenta un important punct de reper al Timișoarei antebelice și a rămas astfel și după Primul Război Mondial. Localul funcționează și astăzi, ca restaurant, reluându-și numele originar, „Lloyd”, după ce în perioada comunistă s-a numit, pe rând, „23 August” și „Bulevard”. Palatul este realizat în stilul eclectic, cu influențe ale Secessionului. În acest sens, compoziția fațadei este tipic eclectică, aceasta fiind divizată în trei registre cu ajutorul a două profile orizontale. Elementele Secession își fac simțită prezența la tratarea parapeților balcoanelor, a zonelor de acces și a capitelurilor sau a pilaștrilor.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    CONSTANTIN, Paul, Arta 1900 în România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.
    CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    ŞTEFĂNUȚ, Ada, Arta 1900 în România, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2008.

    Webgrafie:
    www.enciclopediamaghiara.ro/monumente_ardelene
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Lipót_Baumhorn