COMENTARIU CRITIC


    Lajos Szántay a fost o personalitate de seamă a arhitecturii arădene și principalul reprezentant al stilului Secession care a proiectat clădiri în acest oraș. Arhitectul a avut cele mai mari realizări profesionale în primele două decenii ale secolului XX, șirul marilor comenzi publice fiind întrerupt de Primul Război Mondial.
    Promotor al unei arhitecturi monumentale, impunătoare, sobre, elegant proporționată, care amintește de grandoarea imperială, cu prezențe neașteptate în interior, unde niciun rafinament nu îi era străin, Lajos Szántay este unul dintre arhitecții celebri ai Aradului de altădată.
    În perioada 1916-1918, este înrolat în armată. După 1918, construiește mult mai puțin, ocupându-se mai mult de reconstucții, extinderi și restaurări de clădiri existente. (Mariana Croitoru, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Arad, 20 februarie 1872 - Arad, 8 martie 1961)

    Studii academice/de specialitate:
    1890-1895 - A urmat cursurile Facultății de Arhitectură, Universitatea Politehnică din Zürich;
    1897-1900 - A lucrat pentru maestrul conductor Géza Majorossy din Budapesta;
    1900-1901 - A lucrat în biroul de proiectări al profesorului arhitect Anton Hofhauser din Budapesta.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    - Membru al Comisiei edilitare a orașului Arad și a făcut parte din numeroase organizații și comisii:
    - Președinte al Societății Filarmonice;
    - Membru al Institutului Cultural al orașului liber regesc Arad.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate

    Proiecte de urbanism și peisagistică:
    ? - A amenajat parcul Palatului Cultural și terasa promenadei de pe malul Mureșului;
    ? - Cvartalul de locuinţe Neuman.

    Proiecte de arhitectură:
    1. Clădiri publice
    1909 - Sediu Banca Arad-Cenad, Arad (în prezent, Palatul BNR);
    1909-1910 - Palatul Cultural*, Arad;
    1910 - Gara CFR Arad (împreună cu Pfaff Ferenc).

    2. Clădiri private
    1905-1911 - Palatul Szántay**, Arad;
    1906 - Palatul Kohn, Arad;
    1906 - Palatul Kovács, Arad (împreună cu arhitectul Babócs István);
    1909 - Fabrica Benoid, Arad (demolată);
    1910-1911 - Palatul Lloyd, Arad;
    1912-1913 - Palatul Bohuș***, Arad.

    3. Arhitectură religioasă
    1906 - Biserica Evanghelică Luterană (Biserica Roșie), Arad;
    1908 - Palatul Diecezanei Ortodoxe de pe strada Eminescu (cu tipografie în curte), Arad.

    Proiecte de interior:
    Intrarea principală în Palatul Culturii se deschide într-un hol monumental, ritmat de pilaştri şi acoperit cu bolţi a vela. Pe trei laturi ale sale, holul este înconjurat de galerii, lucru care îi dă efectul unui spațiu impresionant cu mai multe nave. De asemenea, pe aceste laturi se găsesc rampe largi și scări care conduc spre galerii. Balustrada prezintă stâlpi de marmură și grilaje de fier forjat cu o decorație abundentă. Alături de stucaturile care transpun măști sau de ornamentele vegetale aurite și de basoreliefuri, ca decorație principală a holului se remarcă pictura bolții din traveea centrală, în care sunt reprezentate elemente astrologice. Accesul către sala de spectacole se face prin acest hol monumental. Din păcate, restaurările din perioada comunistă și-au pus amprenta pe elementele decorative. Cu toate acestea, s-au păstrat basoreliefurile de stuc și vitraliile ferestrelor, specifice Secessionului, care încă impresionează prin eleganță și rafinament.

    Proiecte nerealizate
    - Cinematograf cu o capacitate de 1.000 persoane, nerealizat din cauza izbucnirii Primului Război Mondial.

    *Ridicată în perioada de creație cea mai prolifică a arhitectului Lajos Szántay, clădirea păstrează dominația elementelor geometrice specifice stilului Secession, dar, pe alocuri, capătă un caracter eclectic subsidiar, prin utilizarea unor elemente decorative de proveniență antică și/sau medievală. Importanța culturală a edificiului este, și astăzi, de necontestat, mai ales că, în prezent, aici funcționează Filarmonica de Stat și Muzeul Județean din Arad.

    **Fiind una dintre cele mai importante clădiri Secession din Arad și din întreaga Transilvanie, Palatul Szántay, încadrat în tipologia caselor de raport contemporane, se remarcă datorită tâmplăriilor specifice, cu jaluzele şi geamuri colorate originale, datorită componentelor decorative din fier forjat şi tinichigerie şi nu în ultimul rând datorită decoraţiilor din tencuială, concepută liber, cu elemente geometrice şi vegetale, cu măşti şi volute, care apar pe suprafeţele pereţilor sau ale frontoanelor de forme variate.

    ***Clădirea de dimensiuni impozante, inaugurată în 1913, a fost concepută la comanda familiei baronului Bohus, în locul unei construcţii iniţiale pe două nivele, casa Bohus, care ocupa numai o parte a terenului. În arhitectura arădeană, în noua clădire s-au utilizat pentru prima dată planşee din beton armat, la parterul palatului într-o sală proiectată iniţial pentru această destinaţie s-a deschis primul cinematograf al oraşului. 
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    CONSTANTIN, Paul, Arta 1900 în România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.
    CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    LANEVSCHI, Gheorghe, Arhitectul Szantay Lajos, Editura Asociaţia Eured, Arad, 2012.
    ŞTEFĂNUȚ, Ada, Arta 1900 în România, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2008.

    Webgrafie:
    www.enciclopediamaghiara.ro/monumente_ardelene
    http://www.miscarea-aradeana.ro/sa-i-acoperim-mormantul-cu-flori