COMENTARIU CRITIC


    Arta Cerkez a activat ca arhitect după 1904, o perioadă în colaborare cu arhitectul Grigore Cerkez, probabil având un grad de rudenie cu acesta.
    Cazinoul din Eforie Sud face parte dintr-un complex estival început de Ioan Movilă în 1899 şi destinat a fi viitoarele Băi Movilă, o staţiune balneoclimaterică, şi este o lucrare reprezentativă pentru estetica Art Deco. Volumul orizontal oferă posibilitatea realizării unor galerii comerciale, deschise la cele două străzi. Cele două turnuri simetrice amplasate la capetele volumului orizontal sunt terminate cu belvederi și sunt acoperite cu şarpante ieşite în consolă, iar corpul orizontal este terminat cu o terasă circulabilă.
    În 1931, Arta Cerkez a fost iniţiatorul unui concurs în cadrul Societăţii Arhitecţilor Români, pentru un tratat de Istoria Arhitecturii Româneşti, oferind şi suma de 100.000 lei pentru locul I. Concursul s-a încheiat la sfârşitul anului 1933, iar Grigore Ionescu a primit suma drept premiu după publicarea în 1937 a Istoriei Arhitecturii Româneşti. (Gabriela Petrescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Bârlad, 1878 - 1962)

    Studii academice/de specialitate:
    ? - 1904 - Secţia de Arhitectură din cadrul Politehnicii din Karlsruhe;
    1933 - Se realizează echivalarea diplomei de arhitect de către Academia de Arhitectură.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1933 - Membru al Corpului Arhitecţilor din România.

    Alte informații relevante:
    Arta Cerkez a fost căsătorit cu Felicia Movilă, fiica boierului moldovean Ioan Movilă. Acesta a înfiinţat staţiunea balneoclimarterică Băile Movila, devenită ulterior Carmen Sylva, iar din 1962, Eforie Sud. Majoritatea edificiilor şi a amenajărilor exterioare realizate după 1909 au fost proiectate de arhitectul Arta Cerkez.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură:
    1905 - Fabrică de tricotaj, Strada Gramont, București (împreună cu arhitectul Grigore Cerkez);
    1907 - Spitalul de tuberculoză osoasă, Strada Traian, Bucureşti (împreună cu arhitectul Grigore Cerkez);
    1907 - Imobilul din Strada Antim nr. 36, Bucureşti (împreună cu arhitectul Grigore Cerkez);
    1908 - Două vile şi hotel la Govora (împreună cu arhitectul Grigore Cerkez);
    după 1909 - Proiectează pentru familia Movilă edificii în staţiunea Băile Movilă (Eforie Sud);
    1909-1910 - Pavilionul Regal de la fostul Aerodrom „Chitila”, construcție realizată pentru firma Cerchez Co (prima şcoală pentru piloţi militari);
    1921 - Proiect pentru Hotelul Societăţii Movila Techirghiol, Carmen Sylva;
    1922 - Casă de raport, Bulevardul Elisabeta nr. 67, 69, 71, Bucureşti;
    1924 - Cavoul familiei Ioan I. Movilă, Cimitirul Bellu;
    1931-1935 - Cazinoul Societăţii Movila-Techirghiol, din Băile Movila-Tekirghiol, Carmen Sylva (Eforie-Sud).

    Activitate publicistică:
    Publică articole în revista #„Arhitectura”:
    Două articole cu titlul Din aspectele Bucureştilor (1934, p. 21, şi 1937, nr. 9-10, pp. 21-25).
    Istoria Arhitecturii Româneşti (1931-1933, p. 9).
    După cutremur (1940, pp.15-16).

    Premii și distincții:
    1925 - Primeşte „Meritul sanitar clasa I” pentru ansamblul ridicat în localitatea Carmen Silva (Eforie Sud), dar şi pentru amenajările exterioare ale staţiunii: parcuri, terase, instalaţii de sport, solarii etc., pentru familia Movilă.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    CURINSCHI, Vorona, Ghe., Istoria arhitecturii în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.
    IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
    POPESCU, Carmen, Le style National Roumain. Construire une Nation a travers l’architecture 1881 - 1945, Presses Universitaires de Rennes-Simetria, Rennes-Bucureşti, 2004.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, Caligraf, Bucureşti, 2004. 
    TABACU, Gabriela, Revista Arhitectura, studiu monografic şi indici, 1906-1944, Bucureşti, Humanitas, 2008.

    Dicționare:
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, ȚELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C - ediţie online, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2012), din Fondul Timbrul Arhitecţilor; Bucureşti, 2014. (https://issuu.com/dictionaruar), ISBN: 978-973-0-18270-5

    Articole în periodice:
    LASCU, Nicolae, Şcoala de arhitectură şi «Stilul Românesc» 1900-1915, în: Revista #„Arhitectura” nr. 5,
    1985, pp. 37-44.
    Revista #„Arhitectura”, anii 1916-1944.

    Webgrafie:
    http://www.arhivadearhitectura.ro