COMENTARIU CRITIC


    La sfârşitul secolului al XIX-lea, activau în capitală şi în marile oraşe un număr mare de arhitecţi străini veniţi după unirea celor două principate, Ţara Românească şi Moldova. Joseph I. Exner, arhitect austriac, a venit în România în jurul anului 1880. A lucrat sub sigla biroului său de arhitectură din Calea Dorobanţi. Exner a proiectat un număr mare de locuinţe în Bucureşti, majoritatea în stil eclectic de factură academică. La casa Kalinderu, arhitectul Exner este influenţat de arhitectura lui Ion N. Socolescu, preluând modul de expresie al acestuia în decoraţia bogată a cornişei sau folosirea alternativă pe aceeaşi faţadă a arcadelor trilobate, în acoladă sau în dreptunghi.
    Joseph Exner a construit Pavilionul Administraţiei Domeniului Coroanei din cadrul Expoziţiei Naţionale din 1906 împreună cu constructorul Andrei Făgădău.
După 1906, Joseph I. Exner, alături de alţi arhitecţii Ion N. Socolescu, Ion D. Berindey, Jean Pompilian, s-a ocupat de realizarea unor construcţii proprietatea Domeniilor Coroanei, cea mai importantă fiind Crama Segarcea proiectată împreună cu arhitectul I. Pompilian. Arhitecţii au folosit elemente de arhitectură neoromânească, turn de colţ cu logie, pridvor cu arcade, console de lemn, ferestre ocniţă etc., dar şi elemente decorative Art Nouveau. (Gabriela Petrescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Austria, cca. 1860 - 1938; vine în România în jurul anului 1880)
     
    Studii academice/de specialitate:
    ? - Studii de arhitectură în spaţiul german (nu se cunosc date).
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură:
    1. Locuinţe
    1880 - Casele „Zoe Ionescu”, Strada Columb, București; 
    1883 - Casele Podoleanu, Strada Ştirbei Vodă 41, București; 
    1883 - Casele „Iorgu Alexandrescu”, Strada Izvor nr. 20, București;
    1884 - Casele „M. Lorenz”, Strada Rozelor pe Cheiul Dâmboviţei, București;
    1884 - Atelierul tipografic al lui Lempart pe Bulevardul Elisabeta, București;
    1885 - Atelierele pentru Societatea Tramvaielor, Bucureşti;
    1894 - Casele „Alexandru Samurcaş”, Strada Icoanei nr. 25, București;
    1896 - Casa „Garabet Bedras”, Calea Moşilor, București;
    1886 - Geamlâc la casele Rumberg, Strada Pitagora nr. 6, București;
    1887 - Clădirea „Eraclie Duro”, Calea Griviţei 63, București;
    ? - Casele „R. Ionescu”, Strada Bibescu 18, București;
    1891 - Case pe Strada Academiei 37, București;
    1892-1893 - Vila Alexandria, Buşteni;
    1892-1893 - Vila Josefina, Buşteni;
    1892-1893 - Vila Antonia, Buşteni;
    1894 - Casele Vornicu, Strada Carol 81, București;
    1895 - Atelier şi birou de arhitectură propriu, la proprietatea Lupu, pe Calea Dorobanţi 23, București;
    1896 - Casele Creţulescu, Strada Romană 5, București;
    1896 - Atelierul tipografic Ion Kalinderu, București;  
    1896 - Casele „Andrei Făgădău” din Strada Teilor (în prezent, Vasile Lascăr), București;
    1897 - Casele „Ion Kalinderu”, pe Strada Doamnei 20, București;
    1897 - Casele Varoff, Strada Moşilor 34, București.

    2. Edificii publice:
    1906 - Pavilionul Domeniilor Coroanei la Expoziţia Naţională Română din 1906;
    1906-1908 - Domeniile Coroanei: Crama de la Segarcea, Gherghiţa, Ruşeţu, Domniţa şi Sadova (împreună cu arhitectul Jean Pompilian);
    1903 - Pavilionul Casei de Administraţie a Domeniului Coroanei de pe domeniul Gherghiţa;
    1905 - Şcoala mixtă din comuna Ruşeţu.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    BULEI, Ion, Lumea românească la 1900, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984, p. 167-169.
    MUCENIC, Cezara, Bucureşti, un veac de arhitectură civilă sec. XIX, Editura Silex, Bucureşti, 1997.
    NOICA, Nicolae Şt., PETRESCU, Ştefan, Domeniul Coroanei: instituţia model a lui Carol I după 130 de ani, Bucureşti, Editura Vremea, 2014.
    TABACU, Gabriela, Revista Arhitectura, studiu monografic şi indici, 1906-1944, Bucureşti, Humanitas, 2008.

    Dicționare:
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, PETRESCU, Gabriela, ȚELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele D-H - ediţie online, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2014), din Fondul Timbrul Arhitecţilor; Bucureşti, 2014.(https://issuu.com/dictionaruar), ISBN: 978-973-0-18271