COMENTARIU CRITIC


    Gustav Freywald a activat în Moldova la începutul secolului al XIX-lea, ulterior stabilindu-se în Ţara Românească. Câteva dintre edificiile sale, realizate într-o arhitectură de inspiraţie clasicistă specifică arhitecturii acelei epoci, au devenit emblematice pentru Iaşi. (Gabriela Petrescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (prima jumătate a secolului al XIX-lea, de origine austriacă, dar nu se cunosc date referitoare la naşterea şi moartea arhitectului; s-a stabilit la Iaşi după 1830)
     
    Studii academice/de specialitate:
    ? - Studii de arhitectură şi inginerie în spaţiul german, probabil la Viena.

    Activitate didactică:
    1830 - Profesor de caligrafie, desen şi planuri topografice la şcolile din Iaşi;
    1835 - Profesor de desen, arhitectură și geometrie la Academia Mihăileană din Iași.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1836 - Gustav Freywald este consemnat ca arhitect al Mitropoliei din Iaşi;
    1840 - Gustav Freywald este menţionat în arhive ca arhitect al oraşului Brăila, ocupându-se de restructurarea urbană a oraşului;
    1842 - Pentru o perioadă, a activat în Ţara Românească ca arhitect al Secţiei inginereşti din cadrul Departamentului Trebilor din Lăuntru, existând foarte puţine date referitoare la această activitate.

    Alte informații relevante:
    Nu se cunosc legături de rudenie cu Johann Freywald şi Julius Freywald, fiind adesea confundaţi.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură:
    1832-1834 - Casa Vistiernicului Roset-Roznovanu, Iaşi (reamenajată în reşedinţă princiară de arhitectul francez Paul Gottreau (1894), terminată de arhitectul George Mandrea (1895); în prezent, sediul Primăriei din Iaşi);
    1833-1837 - Catedrala Mitropolitană din Iaşi (împreună cu arhitectul Bucher; din 1839, continuată de arhitectul rus Nicolai Singurov, arhitect adus de domnitorul Mihai Sturdza în Moldova. Reluarea construcţiei l-a avut drept diriginte de şantier pe arh. Alexandru Orăscu).
     
    Proiecte de restaurare:
    1837 - A participat la realizarea unor intervenţii asupra Mănăstirii Frumoasa de lângă Iaşi;
    Jumătatea secolului al XIX-lea - A lucrat în echipa lui Johann Schlatter participând la reconstrucţia ansamblului Mănăstirii Dealu de lângă Târgovişte.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    ANTONESCU, Petre, Meşteri şi arhitecţi români în trecut, Academia Română, Imprimeria naţională, 1947.
    BULEI, Ioan, Lumea românească la 1900, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984.
    ISPIR, Mihai, Clasicismul în arta românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1894.
    MOLDOVAN, Horia, Iohann Schlatter, cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866), Editura Simetria, Bucureşti, 2014.
    MUCENIC, Cezara, Bucureşti, un veac de arhitectură civilă sec. XIX, Editura Silex, Bucureşti, 1997.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, Editura Caligraf, Bucuresti, 2004.

    Studii în volume colective:
    MALACOPOL, Viorica, „Date în legătură cu activitatea arhitecţilor Freywald”, în Studii şi cercetări de istoria artei, seria artă plastică, tom 11, nr. 2, 1964, pp. 325-334.

    Dicționare:
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, PETRESCU, Gabriela, ȚELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele D-H - ediţie online, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2014), din Fondul Timbrul Arhitecţilor; Bucureşti, 2014. (https://issuu.com/dictionaruar), ISBN: 978-973-0-18271
    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    ION, Narcis Dorin, Elitele și arhitectura rezidenţială în Țările Române (sec. XIX-XX), Oscar Print, București, 2011.

    Webgrafie:
    http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/bucurestiul-neogotic-ii-de-emanuel-badescu-galerie-foto-11741207
    http://www.arhivadearhitectura.ro