COMENTARIU CRITIC


    În secolele XVIII-XIX au lucrat în Țările Române mulţi arhitecţi străini, francezi, germani austrieci, în dorinţa administraţiilor de racordare a Ţărilor Române la modelele civilizaţiei europene. La începutul secolului al XIX-lea, devenise o necesitate pentru Ţara Românească şi Moldova realizarea unor lucrări edilitare pentru crearea infrastructurii şi a modernizării oraşelor. Era necesară construirea unor edificii publice sau private, fiind alese modelele apusene. Din lipsă de specialişti români, sunt aduşi arhitecţi sau ingineri proveniţi mai ales din spaţiul german, austriac sau francez.  
    Johann Freywald, arhitect şi inginer cu studii la Viena, s-a stabilit la Iaşi în jurul anului 1802, chemat de administraţia oraşului. Acesta a avut doi fii arhitecţi: Gustav, care a activat mai ales în Moldova, şi Julius, care s-a stabilit în Bucureşti.
    Johann Freywald a activat la Iaşi şi Bucureşti realizând construcţii neoclasice cu elemente neogotice. Astăzi, majoritatea acestor lucrări au dispărut. (Gabriela Petrescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Viena, sfârșit de secol XVIII - 16.09.1867)

    Studii academice/de specialitate:
    ? - Studii de arhitectură şi inginerie la Viena.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1815-1858 - Arhitect al oraşului Bucureşti.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de urbanism:
    1815 - În timpul lui Caragea Vodă, îl găsim la Bucureşti, însărcinat cu lucrări de adâncire a Dâmboviţei;
    1822-1828 - Însărcinat de domnitorul Grigore Ghica cu pavarea cu lemn a străzilor din Bucureşti. În această lucrare se asociază cu arhitectul Hartl.

    Proiecte de arhitectură:
    1811 - A ridicat Biserica Domnească din Ruginoasa, în stil neoclasic, cu plan oval, central, în curtea căreia se află mormintele familiei Cuza;
    1811 - Palatul Cuza de la Ruginoasa (iniţial a fost construit de vistiernicul Sturdza după planurile lui Freywald, în stil neoclasic, iar în perioada 1847-1855, refăcut după planurile arh. Johann Brandel, cu detalii neogotice; palatul a intrat în posesia familiei Cuza în 1862, iar în prezent, acesta este Muzeul Memorial Al. I. Cuza);
    1809-1819 - Proiecteză Biserica Sf. Gheorghe din oraşul Moghiliov-Podolisk, regiunea Viniţa, Ucraina, în stil neoclasic;
    1816 - Chemat la Ioannia de către Ali Paşa pentru a construi mai multe clădiri şi poduri.

    Proiecte de restaurare:
    1803-1806 - Curtea Domnească, restaurată în stil neoclasic, la comanda domnitorului Alexandru Moruzi care îl angajează pentru a reface construcția;
    1819 - 1820 - I se comandă repararea celor 4 poduri domneşti, Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei), Podul Târgului de Afară (Calea Moşilor), podul Calicilor (Calea Rahovei) şi Podul Şerban Vodă (Calea Şerban Vodă);
    1826 - Semnează un contract pentru repararea Bisericii Mănăstirii Negru-Vodă din Câmpulung;
    1832 - Planuri pentru refacerea caselor Roznovanu din Iaşi după incendiu;
    1835 - Va repara casele lui Petrache Cazimir, achiziţionate de Eforia Şcoalelor din Iaşi pentru a găzdui Academia Mihăileană;
    ? - Johann Freywald a lucrat un an la restaurarea Mănăstirii Neamţ.

    Proiecte nerealizate
    Proiecte de arhitectură:
    1819 - Însărcinat de Alexandru Şuţu pentru a întocmi proiectul pentru reconstituirea Palatului Domnesc - distrus într-un incendiu în vremea lui Ioan Caragea - de pe Podul Mogoşoaiei (în zona teatrului Odeon). Proiect nerealizat datorită evenimentelor din 1821;
    1833-1837 - Numit arhitect al Mitropoliei Iaşi, realizând primele planuri ale Catedralei Mitropolitane Iaşi.

    Activitatea de inginer:
    1821 - Însărcinat de domnitorul Alexandru Şuţu, alături de alţi ingineri hotarnici, să ridice un plan al Bucureştiului. Ca inginer hotarnic, Johann Freywald a realizat planuri şi măsurători de moşii, una dintre ele fiind domeniul de la Potlogi al banului Grigore Brâncoveanu;
    1833 - Va colabora la diverse lucrări edilitare cu inginerul rus Nicolai Singurov şi cu inginerul Iosif Raschek, Iași.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    ANTONESCU, Petre, Meşteri şi arhitecţi români în trecut, Academia Română, Imprimeria naţională, 1947.
    BULEI, Ioan, Lumea românească la 1900, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984.
    ION, Narcis Dorin, Elitele și arhitectura rezidenţială în Țările Române (sec. XIX-XX), Oscar Print, București, 2011.
    ISPIR, Mihai, Clasicismul în arta românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1894.
    MOLDOVAN, Horia, Iohann Schlatter, cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866), Bucureşti, Simetria, 2014.
    MUCENIC, Cezara, Bucureşti, un veac de arhitectură civilă sec. XIX, Editura Silex, Bucureşti, 1997.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, Editura Caligraf, București, 2004.

    Studii în volume colective:
    MALACOPOL, Viorica, „Date în legătură cu activitatea arhitecţilor Freywald”, în Studii şi cercetări de istoria artei, seria artă plastică, tom 11, nr. 2, 1964, pp. 325-334.

    Dicționare:
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, PETRESCU, Gabriela, ȚELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele D-H - ediţie online, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2014), din Fondul Timbrul Arhitecţilor; Bucureşti, 2014 (https://issuu.com/dictionaruar), ISBN: 978-973-0-18271
    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

    Webgrafie:
    http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/bucurestiul-neogotic-ii-de-emanuel-badescu-galerie-foto-11741207
    http://www.arhivadearhitectura.ro