COMENTARIU CRITIC


    La începutul secolului al XIX-lea, arhitectonii străini, francezi, germani, austrieci, formaţi la şcoli diferite, care au lucrat în Principatele Române, au adoptat formele clasicismului, utilizând planuri şi compoziţii ordonate şi simetrice, rezolvând programele pentru care au fost chemaţi. Dintre arhitecţii străini care au activat la începutul secolului al XIX-lea amintim pe Johann Freywald, fiul său Julius Freywald şi Gustav Freiwald (probabil înrudit cu Johann), care au activat în ambele principate, M. Singurov în Moldova, M. Sanjouand şi J. Heft în Ţara Românească.
    Julius Freywald, fiul lui Johann Freywald, a activat în Ţara Românească în perioada 1840-1860. La începutul activităţii a realizat case, la care coridorul este dispus central, iar camerele se desfăşoară în jurul acestuia. La spitalul Brâncovenesc, arhitectul a realizat holul central, iar spaţiile adiacente acestuia sunt ample, luminoase şi înalte.
    O activitate importantă a lui Julius Freywald a fost restaurarea mănăstirilor, alăturându-se echipei de arhitecţi a lui Johann Schlatter. (Gabriela Petrescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (nu se cunosc date concrete despre locul şi data naşterii si al decesului)

    Studii academice/de specialitate:
    ? - Studii de arhitectură şi inginerie în spaţiul german, probabil la Viena.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    după 1855 - Angajat ca arhitect la Despărţitura Tehnică de la Direcţia de Lucrări Publice, ocupându-se de reparaţii la Sala Obşteştii Adunări din Dealul Mitropoliei şi de realizarea unor clădiri noi în incinta Spitalului Brâncovenesc.

    Alte informații relevante:
    A fost fiul lui Johann Freywald.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură:
    1845 - Julius Freywald împreună cu Johann Schlatter şi Scarlat Beniş au construit reşedinţa de vară a domnitorului Gheorghe Bibescu de la Mănăstirea Bistriţa;
    ? - Construieşte Casele „Filip Lenş” de pe podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei), modificate în perioada 1887-1889 de Ion Mincu;
    1847 Construiește Casa „Alecu Conduratu”, București; 
    ? - Casa Villara, Bucureşti;
    ? - Casa Baronului Meitani, Calea Victoriei, București;
    ? - Casa Bălăceanu, Strada Franceză, București;
    1853 - Realizează planuri pentru ansamblul Mitropoliei;
    1855 - Amenajează săli pentru Adunări Obşteşti în cadrul Mitropoliei;
    1855-1859 - Construieşte al treilea corp al Spitalului Brâncovenesc în care va funcţiona, până la demolarea din 1984, Secţia de chirurgie şi farmacia; 
    1858 - Construieşte Casa „Dimitrie Boiarolu” din Mahalaua Gorgani;
    1864 - Reface clopotniţa bisericii Zlătari în Foişorul de foc.

    Proiecte de restaurare:
    - Julius Freywald a făcut parte din echipa de arhitecţi a lui Johann Schlatter care s-a ocupat de restaurarea mănăstirilor Hurez, Tismana, Arnota (1852-1856), Cozia (1846-1848), Bistrița (1846 -1855), Dealu-Târgoviște (1846-1857).
    1857 - Face reparaţii la mănăstirea Snagov împreună cu Giovanni Balzano, inginer italian.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    ANTONESCU, Petre, Meşteri şi arhitecţi români în trecut, Academia Română, Imprimeria naţională, 1947.
    BULEI, Ioan, Lumea românească la 1900, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984.
    ISPIR, Mihai, Clasicismul în arta românească, Bucureşti, Editura Meridiane, 1894.
    MOLDOVAN, Horia, Iohann Schlatter, cultură occidentală şi arhitectură românească (1831-1866), Editura Simetria, Bucureşti, 2014.
    MUCENIC, Cezara, Bucureşti, un veac de arhitectură civilă sec. XIX, Editura Silex, Bucureşti, 1997.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, Editura Caligraf, București, 2004.

    Studii în volume colective:
    MALACOPOL, Viorica, „Date în legătură cu activitatea arhitecţilor Freywald”, în Studii şi cercetări de istoria artei, seria artă plastică, tom 11, nr.2, 1964, pp. 325-334.

    Dicționare:
    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, PETRESCU, Gabriela, ȚELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele D-H - ediţie online, pdf, 2014, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2014), din Fondul Timbrul Arhitecţilor; Bucureşti, 2014 (https://issuu.com/dictionaruar), ISBN: 978-973-0-18271
    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    ION, Narcis Dorin, Elitele și arhitectură rezidenţială în Țările Române (sec. XIX-XX), Oscar Print, București, 2011.

    Webgrafie:
    http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/bucurestiul-neogotic-ii-de-emanuel-badescu-galerie-foto-11741207
    http://www.arhivadearhitectura.ro