COMENTARIU CRITIC


    În domeniul arhitecturii Nicolae G. Socolescu a fost printre primii arhitecţi români care au activat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Stabilindu-se în Ploieşti, Nicolae G. Socolescu a fost singurul arhitect român din judeţ, activând alături de arhitecţi străini, angajaţi de primăria Ploieştiului, cum a fost elveţianul Johann Schlatter, arhitect al oraşului în 1843, sau austriacul Karl Hartel, în 1847.
    Nicolae G. Socolescu a proiectat şi executat case mari boiereşti, amplasate în zona centrală a oraşelor, cum sunt Casele pentru fraţii Filitis sau a lui Hagi Petre Buzilă sau casa pentru ziaristul Zaharia Carlechi la Câmpina. Arhitectul a realizat hanuri pentru negustorii transilvăneni, pe care le-a ulterior, devenind hoteluri. Lucrările erau realizate în stil neoclasic cu influenţe ale neogoticului austriac, cu faţade simetrice, sobre, cu ferestre înalte. Prăvăliile lui Petre Buzilă erau prevăzute cu portice, cu stâlpii terminaţi cu arcade în plin centru, bogat decorate la partea superioară şi prevăzute cu obloane din lemn.
    Edificiile cu caracter civil şi comercial realizate de Nicolae G. Socolescu îşi vor lăsa amprenta asupra oraşului Ploieşti, până aproape de cel de-al Doilea Război Mondial, când, o parte au fost demolate pentru a face loc Halelor Centrale, altele au fost distruse în timpul războiului sau demolate în urma cutremurului din 1940. Ultimele dintre ele au fost demolate în epoca comunistă, odată cu sistematizarea din anii ’80.
    Prin meseria sa, arhitectul N. G. Socolescu a pus bazele unei activităţi trainice, prin care îşi va susţine material întreaga familie, activitate care va fi preluată de doi dintre fii săi, arhitecţii Toma N. Socolescu şi Ion N. Socolescu. (Gabriela Petrescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Berivoiul Mare-Făgăraş, jud. Braşov, 1820 - 1872)

    Studii academice/de specialitate:
    ? - Academia de Arte din Viena, Secţia de Arhitectură.
     
    Activitate profesională:  
    După stabilirea în Ploieşti, împreună cu fraţii săi, constructori, Nicolae G. Socolescu a
    activat ca arhitect şi antreprenor din 1846 până în 1872, realizând construcţii, atât în Ploieşti, cât şi în împrejurimi.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de arhitectură:
    1. Locuinţe individuale
    1846 - Locuinţa personală, Ploieşti;
    1846-1857 - Casa lui Panaiote Filitis, Ploieşti;
    1846-1857 - Casa lui Petrache Filitis, Ploieşti; 
    1846-1857 - Casa lui Hagi Petre Buzilă, Ploieşti; 
    1846-1857 - Palatul Bărcănescu, comuna Bărcăneşti;
    1846-1857 - Casa lui Zaharia Carlechi, Câmpina.

    2. Hanuri
    1857 - Hanul lui Niţă Pitişi, Ploieşti; 
    1858 - Hanul lui Petre Buzilă, Ploieşti.
     
    3. Hoteluri
    1860-1872 - Casa fraţilor I. şi G. Radovici, devenit ulterior hotel Europa, Ploieşti;
    1860-1866 - Hanul Nica Filip devenit Hotel Moldavia, Ploieşti;
    1866-1872 - Casa Radovici devenit Hotel Carol, Ploieşti;
    1866-1872 - Hotel Victoria, Ploieşti.

    4. Prăvălii
    1860 - Prăvălii pentru Petre Buzilă, Ploieşti;
    după 1860 - Prăvălii pentru P. P. Panţuru, Ploieşti; 
    după 1860 - Prăvălii la Târgovişte.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    DUMITRESCU, Nicolae, ILIE, Constantin, Columne peste timp, Editura Mileniul III, Ploieşti, 2010.
    IONESCU, Grigore, Istoria Arhitecturii Româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900, Tiparul
    Cartea Românească, Bucureşti, 1937. 
    PETRESCU, Gabriela, Arhitecţii Socolescu 1840-1940. Studiu monografic, teză de doctorat, UAIUM, Bucureşti, 2014.
    SEVASTOS, Mihail, Monografia oraşului Ploeşti, Tiparul Cartea Românească, Bucureşti, 1937.
    SOCOLESCU, Toma T., Amintiri, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004. 
    SOCOLESCU, Toma T., Arhitectura în Ploești, studiu istoric (1930-1937), Tiparul Cartea Românească, Bucureşti, 1938.

    Dicționare:
    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.