COMENTARIU CRITIC


    Activând într-o perioadă când România era în plină modernitate, când se ridicau atât edificii publice, cât şi civile, Toma N. Socolescu a avut o activitate bogată, atât ca arhitect, cât şi ca antreprenor. Influenţa pregătirii academice primită în cadrul Şcolii de Arhitectură din Bucureşti, înfiinţată în 1964, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, şi organizată după modelul francez, unde l-a avut profesor pe Alexandru Orăscu de formaţie clasicistă, experienţa tatălui său, dar şi călătoriile făcute în ţări din Europa, aveau să-şi pună amprenta asupra formaţiei sale de arhitect.
    Toma N. Socolescu a fost singurul arhitect român printre cei care lucrau în Ploieşti şi în judeţ în aceea perioadă. Socolescu a proiectat şi construit în Ploieşti edificii pentru instituţii ale administraţiei publice sau civile, cum au fost: Tribunalul vechi, Palatul Băilor Comunale, Şcoala de Artă şi Meserii. Toma N. Socolescu a fost autorul a două edificii de cult, devenite embleme ale oraşului Ploieşti, Biserica Sfânta Vineri şi Biserica Sfinţii Împăraţi. În 1882, odată cu preluarea funcţiei de arhitect şef al oraşului Ploieşti, Socolescu s-a ocupat de realizarea unui plan urbanistic complet numit Planul urbei Ploesci, nomenclatura.
    Majoritatea lucrărilor sale existente sunt embleme ale oraşului Ploieşti, fiind clasate ca monumente istorice. Analizând lucrările sale, îl putem considera pe Toma N. Socolescu un reprezentant al neoclasicismului în arhitectură.
    Alături de fratele său arhitectul Ion N. Socolescu şi de alţi 22 de arhitecţi, majoritatea cu studii de arhitectură în şcoli din Europa, printre care Ion Mincu, Dimitrie Maimarolu, a fost printre membrii fondatori ai Societăţii Arhitecţilor Români. (Gabriela Petrescu, 2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Ploieşti, 1848-1897)

    Studii academice/de specialitate:
    1867-1870 - Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, Secţia de arhitectură, condusă de Alexandru Orăscu şi Carol Beniş.

    Activitate didactică:
    1883-1886 - Predă la Şcoala de meserii din Ploieşti unde se pregăteau tineri pentru diverse meserii în domeniul construcţiilor.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1882 - Arhitect al oraşului Ploieşti;
    ? - Membru fondator al Societăţii Arhitecţilor Români, alături de Ion N. Socolescu şi alţi arhitecţi.

    Alte informații relevante:
    A avut activitate de arhitect şi antreprenor.
    A avut fabrică de obiecte ceramice: sobe de teracotă, obiecte decorative etc.
    A construit fabrica de gaz Lumina şi a exploatat schele petroliere la Buştenari.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate
    Proiecte de urbanism și peisagistică:
    1882 - A realizat Planul urbei Ploesci, nomenclatura, primul plan topografic complet, care cuprindea şi Bulevardul Independenţei;
    1872-1892 - Continuarea Planului de amenajare a Bulevardului Independenţei, început de Cristian Kertsch;
    1881 - Soclul Statuii Libertății, Ploieşti.

    Proiecte de arhitectură
    1. Locuinţe 
    1870 - Casa Gogălniceanu, cu etaj si comerţ la parter, Ploieşti (demolată);
    1874 - Casa „Toma Rucăreanu”, Ploieşti;
    1874-1878 - Casa „D. Sfetescu”, Ploieşti (în prezent, sediul Poliţiei din Ploiești);
    1874-1878 - Casa „D. Angelescu”, Ploieşti (demolată în 2008);
    1874-1878 - Casa „Gh. Dobrescu”, Ploieşti;
    1881 - Casa Eliad, Ploieşti (demolată);
    1881 - Casa „I. Bazar”, Ploieşti;
    ? - Casa Naumescu, Ploieşti.

    2. Edificii publice
    1878-1879 - Clădirea Băilor Municipale, Ploieşti (demolată);
    1885 - Sediul pompierilor (cazarma), Ploieşti (demolată);
    1881 - Şcoala Primară de băieţi nr. 3, Ploieşti (demolată);
    1875-1880 - Grand Hotel „Luca Moise” şi Sala de teatru de alături, Ploieşti (demolat);
    1886 - Şcoala de arte şi meserii, Strada Văleni, Ploieşti (în prezent, Sediul ADP);
    1889 - Tribunalul vechi, Ploieşti (demolat);
    1896 - Cazarma Cuza, Bucureşti (demolată);
    1896 - Hotel Bulevard, Ploieşti (demolată);
    ? - Prăvălii cu etaj, Strada Lipscani şi Cavafi, Ploieşti (demolate).

    3. Construcţii religioase
    1875-1880 - Biserica „Sfânta Vineri”, Ploieşti;
    1880 - Capela cimitirului Viişoara, Ploieşti;
    1894-1902 - Biserica „Sfinţii Împăraţi”, Ploieşti.

    Proiecte de restaurare:
    ? - Restaurarea Casei Zaharia Carcalechi, Câmpina (demolată).

    Premii și distincții:
    1884 - Decorat cu „Crucea de cavaler al ordinului Coroana României”, pentru întrega activitate, prin decret semnat de Regele Carol I.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Volume de autor:
    DUMITRESCU, Nicolae, ILIE, Constantin, Columne peste timp, Editura Mileniul III, Ploieşti, 2010.
    IONESCU, Adrian-Silvan, Învăţământul artistic românesc 1830-1892, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999.
    ISPIR, Mihai, Clasicismul în arta românească, Bucureşti, Editura Meridiane, 1984.
    MUCENIC, Cezara, Bucureşti, un veac de arhitectură civilă sec. XIX, Editura Silex, Bucureşti, 1997.
    PETRESCU, Gabriela, Arhitecţii Socolescu 1840-1940. Studiu monografic, teză de doctorat, UAIUM, Bucureşti, 2014.
    POPESCU, Carmen, Le style National Roumain. Construire une Nation a travers l’architecture 1881 - 1945, Presses Universitaires de Rennes-Editura Simetria, Rennes-Bucureşti, 2004.
    SEVASTOS, Mihail, Monografia oraşului Ploeşti, Tiparul Cartea Românească, Bucureşti, 1937.
    SOCOLESCU, Toma T., Amintiri, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004.
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004. 
    SOCOLESCU, Toma T., Arhitectura în Ploesti, studiu istoric (1930-1937), Tiparul Cartea Românească,
    Bucureşti, 1938.
    TABACU, Gabriela, Revista Arhitectura, studiu monografic şi indici, 1906-1944, Bucureşti, Editura Humanitas, 2008.

    Dicționare:
    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

    Articole în periodice:
    „1891-1941 - Semicentenarul Societăţii Arhitecţilor Români”, în: Revista Arhitectura, nr. 1, 1941, p. 58.