COMENTARIU CRITIC

    Educat la Viena și München, Christian Kertsch practică stiluri arhitecturale istoriste, cu care ia contact în timpul studiilor. Este cunoscut pentru proiectele sale eclectice, între care privilegiază Rundbogenstil-ul, însă experimentează și neogoticul. Arcul rotund care subîntinde o fereastră dublă și un medalion devine elementul său definitoriu, reluat în multe proiecte.
    Importanța sa trece dincolo de versatilitatea stilistică și de program a proiectelor sale. A activat ca inginer al orașelor Ploiești și Brașov, având un rol determinant în modernizarea celor două orașe, prin proiecte care țin atât de infrastructura orășenească, cât și de asigurarea unei reprezentativități monumentale. Având experiență în proiectarea căilor ferate (lucrase ca inginer-șef pentru Concesiunea Stroussberg la construirea căii ferate Făurei-Buzău, mai apoi pentru antrepriza rusă Polyakov, la calea ferată Tighina-Galați), a fost avocatul introducerii transportului cu tramvai în Brașov. În 1892 este inaugurată linia suburbană Bartolomeu-Satulung. A realizat o serie de proiecte în stațiunea Slănic Moldova.
    Unul dintre proiectele cele mai importante este sala de spectacole Reduta, din Brașov, construită ca sală de teatru de la început. Clădirea inițială, demolată în 1892, prelua numele și arhitectura unei săli vieneze. Alte două „Redute”, după același model, există încă la Bratislava și Brno. Cea din Brașov, însă, a fost reconstruită în 1892-1893 de Kertsch cu o arhitectură neo-renascentistă târzie, cu decorație bogată, cu accente baroce la decorația din jurul ferestrelor și cu o compoziție neo-clasică a fațadei, tratată cu ordin colosal.
    Vila Kertsch, construită de arhitect ca locuință a familiei sale și apoi extinsă pentru a deveni hotel, este una din emblemele dispărute ale orașului. Inspirată din castelul Miramare din Trieste, vila era o combinație de rundbogenstil, neo-renascentism și neo-clasicism. A fost afectată de bombardamentul din aprilie 1970 și, deși aici a continuat să funcționeze Regionala C.F.R., nu a fost reconstruită. În 1970 a fost demolată, rămânând totuși în amintirea multor brașoveni ca reper, prin turnul care marca intrarea pe strada Republicii. Aici a avut loc la 5 decembrie 1896 prima proiecție a unui film din Transilvania, la doar un an de la prima proiecție a fraților Lumière.

Miruna Paula Stroe (2015)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Brașov, 10 februarie 1839 - București, 10 martie 1909)

    Studii academice/de specialitate:
    1862 - Facultatea Politehnică din Viena și Facultatea de Construcții și Inginerie din München.

    Activitate profesională (afilieri, poziții administrative, comisii):
    1873-1877 - Inginerul orașului Ploiești;
    27 August 1884-1 iulie 1903 - Inginerul orașului Brașov, post ocupat prin concurs.

    Alte informații relevante:
    12 august 1896 - I se decernează „Crucea de merit de aur, cu coroană” ca recunoaștere a meritelor sale;
    1 iulie 1903 - Se pensionează.
     


    PROIECTE

    Proiecte realizate/nerealizate
    I. Proiecte de urbanism și peisagistică:
    1875 - Planul de expropriere pentru bulevardul gării, Ploiești, România;
    1875 - Aprovizionarea cu apă a orașului Ploiești (proiect nerealizat);
    ? - Sistemul de canalizare al orașului Ploiești (proiect nerealizat);
    1891-1892 - Apeductul municipiului Brașov, Brașov, România.

    II. Proiecte de arhitectură:
    ? - Școala de băieți, Ploiești, România;
    ? - Proiectul Palatului Băilor Municipale, Ploiești, România (proiect nerealizat);
    1869 - Casa „Ergas Avram Mamaciu”, Ploiești, România;
    1886 - Casa „Vărzar”, Brașov, România;
    1887 - Casa „Ghiță Popp”, Brașov, România;
    1887-1888, 1894, 1899 - Vila „Kertsch”, Brașov, România;
    1892-1893 - Sala de concerte Reduta, Brașov, România;
    1902 - Casa „A. Tartler”, Brașov, România.
     


    BIBLIOGRAFIE

    STENNER, Friederich, Die Beamten der Stadt Brassó, Brașov, 1916, P. 79.
    HILOHI-GRUIA, Zamfir Anca Maria, Brașov. Un secol de arhitectură. 1885-1984, Editura Pro Corona, Brașov, 2010, pp. 8-10.
    POPESCU, Toader, Proiectul feroviar românesc (1842-1916), Simetria, București, 2014, P. 124.
    MOLDOVAN, Horia, „An Alien Practice: Town Architects in XIXth Century Romania”, în: Studies in History and Theory of Architecture. Indigenous Aliens, vol. II, 2014, pp. 21-22.