COMENTARIU CRITIC


Arhitect român de orientare eclectică, cu titlul recunoscut.

Îşi face ucenicia de arhitect, între anii 1887-1894, pe lângă arhitecţii Paul Gottereau (între anii 1884-1888), Jules Berthet (1888-1892) şi Albert Galeron (1892-1894). Lucrează apoi între anii 1894-1901 la Societatea Română de Construcţii (1894-1899) şi la Ministerul de Interne (1899-1901), iar după această dată execută lucrări pe cont propriu.

Între anii 1901-1920 este colaborator al arhitectului Ion D. Berindey la diferite lucrări. Paul I. Cristinel era considerat de Berindey un ajutor de nădejde, aşa cum reiese din notele pe desenele de execuţie păstrate la Muzeul Naţional de Artă al României. Astfel, într-un desen, reprezentând o secţie prin salonul anticameră şi o secţie prin vestibulul unei locuinţe, o notă scrisă de Ion D. Berindey pe desen precizează:
„A se pune pe curat o secţie. Planu trebuie să se modifice conform calculului. Este soluţia cea mai bună.
- Nu pot reţine mai mult spre a se putea face planu de execuţie. Cristinel ai grije de tote.
 Al D-tale, Berindey.”

Fișă realizată de Sidonia TEODORESCU (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Paris, 19 iulie 1867 - 1954)
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE

    Proiecte de arhitectură
    1895 - Casa Dumitrescu, Craiova;
    1903 - Casa Marinescu, Strada Buzeşti, București;
    1904 - Casa Averescu, Strada Washington, București;
    1912 - Casa J. Korbuly, Strada Ştirbei Vodă, București;
    1913 - Casa Folescu, Piteşti;
    1919 - Casa şi atelierul de pictură Zaharia, Strada Eroului, București;
    1919 - Casa Cătuneanu din Buzău;
    1921 - Imobilul Societăţii Reconstrucţia din Strada Henri Coandă (fostă Clopotari);
    1923 - Conacul şi crama viei Râşnovanu şi Babeş, Valea Mieilor, Prahova;
    1928 - Casa Pantelli, Strada Paris, București;
    1928 - Imobil de locuinţe în Strada Precupeţii Noi, București;
    1937 - Vila Beckmann din Băneasa, București;
    1940 - Vila Alfred Herzog din Tuşnad;
    ? - Fabrica de Tâmplărie „P. Petrescu” din Strada Popa Savu;
    ? -  Fabrica de Lăcătuşerie „I. Haug” din Strada Izvor;
    ? - Cavouri în Cimitirul Bellu.
     
    În perioada 1901-1920, este colaborator al arhitectului Ion D. Berindey la diferite lucrări:
    1902 - Azilul Regina Elisabeta din Bucureşti;
    1908-1912 - Palatul de Justiţie şi Administrativ din Iaşi (în prezent Palatul Culturii).

    În 1908, în biroul de arhitectură Ion D. Berindey lucrau arhitecţii Paul I. Cristinel şi Alexandru Bocher (Baucher), iar în 1912, „ajutorii” pentru supravegherea lucrărilor de construcţiune a Palatului de Justiţie erau Paul I. Cristinel şi Nicolae (Filip) Bănescu. [Sidonia Teodorescu, 2014, p. 211]
     
    Între anii 1920-1924, a lucrat şi în Franţa, iar între anii 1933-1940, a lucrat şi împreună cu fiul său, arhitectul George(s) Cristinel. [arh. Vasile Ţelea, 2014]
     


    BIBLIOGRAFIE


    CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, p. 80.

    TEODORESCU, Sidonia, Mari arhitecţi bucureşteni: Ion D. Berindey, Editura Vremea, Bucureşti, 2014.

    TEODORESCU, Sidonia, NICULAE, Raluca, ȚELEA, Vasile, BÎRSAN, Andrei, Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C, ediţie on-line, pdf, proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România (2012), din Fondul Timbrul Arhitecţilor, Bucureşti, 2014 (disponibil la https://issuu.com/dictionaruar).

    ȚELEA, Vasile, Personalităţi ale arhitecturii româneşti: 1880-2010, vol. I (A-K), Editura Rentrop&Straton,  Bucureşti, 2014, p. 201.

    Biblioteca Naţională a României, Colecţii Speciale, Arhiva Istorică, Fondul Saint- Georges, p. CLXXX, d. 6.

    Muzeul Naţional de Artă al României, Cabinetul de Desene şi Gravuri, fondul Ion D. Berindey.