COMENTARIU CRITIC


Cincinat Sfințescu se naște la 14 septembrie 1887, la Slatina, în familia lui Ioan și a Mariei Sfințescu. În anul 1905 este admis elev inginer al Școlii Naționale de Poduri și Sosele din București, iar in 1906, după finalizarea studiilor în România, pleacă la Berlin ca bursier al Academiei Române. În perioada în care studiază în afara țării și întreprinde numeroase călătorii de studiu în Europa se naște dorința de a transpune și în România ramura științifică dedicată cercetării orașului. Cincinat Sfințescu își dorește să stabilească un cadru metodologic riguros și clar pentru noua disciplină și reușește să o aducă la cunoștința publicului de specialitate și publicului larg implicându-se în manifestările urbanistice românești, multe dintre acestea organizându-se chiar la inițiativa lui Sfințescu. Inginerul Cincinat Sfințescu este unul dintre specialiștii români cu o lungă carieră în funcția de conducere a Primăriei Municipiului București. El este autorul primului plan urbanistic al orașului, Planul General de Sistematizare (1921). Activitatea sa profesională se bucură si de recunoștința numeroșilor studenți pe care i-a îndrumat, în calitate de profesor, la cele trei instituții de învățământ superior la care a predat. În cadrul Școlii Superioare de Arhitectură din București pune bazele primei catedre de urbanism din România. Activitatea publicistică desfășurată de Cincinat Sfințescu este foarte bogată, se întinde pe durata a mai mult de 30 de ani, este autorul a peste 200 de lucrări științifice de urbanism, printre care și două opere de sinteză foarte importante: Pentru București. Noi studii urbanistice și Urbanistică generală. De asemenea, inițiază publicarea revistelor de urbanism din România, care au apărut fără întrerupere din 1923 până în anul 1942. Cincinat Sfințescu este fondatorul Societății Urbaniștilor din România (1927) și, mai târziu, al Institutului Urbanistic Român (1932). El reușește să alinieze practica și teoria urbanismului din România la practica urbanistică internațională și este membru activ la numeroase și cunoscute asociații urbanistice. La 25 septembrie 1955 se stinge din viață și este înmormântat la Cimitirul Bellu.
(Fișă realizată de Georgiana Ivan, 2017)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (13 septembrie 1887, Slatina - 25 septembrie 1955, București)
     
    Studii academice/de specialitate
    Școala de Poduri și Șosele, București;
    1910 - 1913 - Politehnica din Charlottenburg.
     
    Activitate didactică (discipoli și influențe exercitate)
    1920 - 1947 - Profesor de Urbanism la Școala Superioară de Arhitectură, la Academia de Arhitectură și la Facultatea de Arhitectură din cadrul Politehnica București;
    1921 - 1930 - Profesor la Școala Specială (a ofițerilor) de Geniu;
    1923?-1931 - Profesor de urbanism și edilitate la Școala de Științe de Stat și Școala de Științe Administrative.
     
    Activitate publică/profesională (afilieri, poziții administrative, comisii)
    din 1911 - Membru al Societății Politehnice Române;
    1914 - 1920 - A fost Șeful Serviciului Planului;
    din 1920 - până în august 1934 - A fost Director al Casei Lucrărilor Orașului;
    din 1921 - Membru al Asociației Inginerilor din România (AGIR);
    1922 - 1923 - Membru al Consiliului de Administrație, casier;
    1926 - A fost ales membru al Consiliului IFHTP;
    1926-1932 - Secretar tehnic al Uniunei Orașelor din România (UOR);
    1927 - Membru fondator al Societății Urbaniștilor din România;
    1931-1939 - A fost ales vicepreședinte al Consiliului IF (funcție onorifică);
    1932 - Inițiator al Institutului Urbanistic Român;
    1933 - 1935 și 1938 - 1942 - Secretar general al UOR și administrator al revistei Urbanismul.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate/nerealizate:
    1921 - 1935 - Planul de sistematizare al orașului București;
    1929 - Planul de sistematizare al orașului Bazargic (astăzi Tolbuhin), Bulgaria;
    1930 - Anteproiectul alimentării cu apă a orașului București;
    1930 - Asanarea lacurilor Colentinei, București;
    1949 - 1954 - Colaborare la noul proiect de sistematizare a orașului București;
    1950 - Colaborare la sistematizarea regională, Hunedoara.

    Activitate publicistică/editorială
    1921 - Bucureştii în viitor - Planul General de Sistematizare pentru Bucureşti;
    1926 - 1939 - Rapoarte de ţară pentru congresele internaţionale;
    1932 - Pentru Bucureşti, noi studii urbanistice - studii pentru noul plan de sistematizare al Bucureştiului;
    1933 - 1934 - Urbanistica generală, în care sunt publicate ideile despre arhitectura modernă ale lui Le Corbusier şi Ludwig Hilberseimer;
    1939 - 1941 - Superurbanismul.
     


    BIBLIOGRAFIE


    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986;
    CDCAS (coordonator Ing. DOBRESCU Aurelia), Dicționarul Constructorilor Români, CDCAS, București, 2000.
     
    Webgrafie:
    www.sfintescu.ro