COMENTARIU CRITIC

Personalitate de amplă deschidere culturală, în egală măsură arhitect, teoretician al arhitecturii, pictor, scriitor, dar și pedagog, George Matei Cantacuzino (1899-1960) a profesat în perioada de prosperitate a anilor monarhiei, încheindu-și în schimb parcursul în anii comunismului, care i-au adus închisoarea, munca forțată, persecuția.
 
Puternic influențat fiind de opera lui Palladio, căruia îi dedică de altfel unul dintre studiile sale teoretice (A. Palladio. Essai critique), dar integrându-se în același timp în spiritul propriei epoci, lucrările de arhitectură ale lui George Matei Cantacuzino s-au situat mereu într-un punct (aparent neverosimil) de întâlnire dintre clasicism și modernism.
 
Un număr semnificativ de lucrări, multe dintre ele de referință pentru istoria arhitecturii românești, îi poartă semnătura: restaurarea palatului brâncovenesc de la Mogoşoaia (1920-1930, începută de arhitectul veneţian Domenico Rupolo); în Bucureşti, palatul băncii Chrissoveloni (1923-1928, împreună cu August Schmiedigen) din strada Lipscani, blocul Carlton (1932, prăbuşit la cutremurul din noiembrie 1940), blocul de locuinţe Bragadiru (1934-1935, împreună cu Vasile Arion) din Piaţa Lahovary, hotelurile Bellona (1934-1935) de la Eforie Nord și Rex (1936, împreună cu Vasile Arion) de la Mamaia; acestora li se adaugă numeroase vile, printre care amintim în București refacerea şi extinderea vilei principesei Elisabeta a Greciei (1925-1928), la Eforie Nord vilele Aviana, Bibescu şi Crinul (1930-1933), la Băneasa vila lui Nae Ionescu (1936), dar și lucrări cu un caracter aparte, precum Fabrica de avioane I.A.R. Braşov (1930-1933, împreună cu Octav Doicescu) şi Pavilionul României la Expoziţia Universală de la New York (1939, împreună cu Octav Doicescu). Pavilioanele Palatului Episcopal de la Iași sunt cele care încheie opera lui George Matei Cantacuzino.
 
Studii teoretice, dar și eseuri se adaugă operei construite a lui George Matei Cantacuzino. Enumerăm astfel: Introducere la studiul arhitecturii (Socec, 1926), A. Palladio. Essai critique (Cartea Românească, 1928), Despre o estetică a reconstrucţiei (Cartea Românească, 1947), alături de Arcade, firide şi lespezi (Cartea Românească, 1932), Izvoare şi popasuri (Fundaţia Regală, 1934), Pătrar de veghe (Cartea Românească, 1938); adăugăm acestora Scrisorile către Simon (redactate de autor în ultimii ani de viață, publicate pentru întâia dată la Editura Dacia, în 1993). Un număr remarcabil de articole, precum și numerele revistei Simetria, caiete de artă şi critică (1939-1947), pe care a înființat-o şi a condus-o, îi completează activitatea teoretică şi publicistică.
 
George Matei Cantacuzino a fost prezent în viața publică a vremii sale prin numeroase conferințe, ținute la Societatea de difuziune radiotelefonică între anii 1932-1940, dar și prin expoziții.

Fișă realizată de Andreea MILEA (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Viena, 11/23 mai 1899 - Iași, 1 noiembrie 1960)
     
    Studii academice/de specialitate
    1920-1929 - Studii de arhitectură la «Ecole nationale des Beaux Arts», Paris.
     
    Activitate didactică (discipoli și influențe exercitate)
    octombrie 1942-mai 1948 - Profesor suplinitor de „Istoria și teoria arhitecturii” la Universitatea de Arhitectură din București. Cursurile sale rămân în amintirea foștilor studenți ca momente unice, de inițiere în universul artei și al culturii. „Era un magician al cuvântului și al desenului: idei clare enunțate direct, completate cu schițe expresive. Nu avea nevoie de note scrise, punctaje, breviare, cărți, filme sau diapozitive. Pe o scenă fără decoruri – un podium, catedra și fundalul tablei – învia în fața ochilor noștri mult mândre lumi apuse. [...] era impunător prin prestanța sa, privirea vie și timbrul cald al graiului său. Avea un incontestabil talent retoric. [...] Deși cred că era cel mai călătorit dintre profesori, nu obișnuia să amestece amintiri turistice cu impresii strict profesionale.” (dr. arh. Radu Patrulius)
     
    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1953-1956 - Desfășoară, în cadrul Direcției Monumentelor Istorice, o intensă activitate de catalogare a vechilor monumente românești.
     
    Alte informații relevante
    George Matei Cantacuzino, fiul lui Nicolae Barbu Cantacuzino, diplomat de carieră, şi al Marcelei Bibescu, nepoată a domnitorului Gh. Bibescu, își petrece primii zece ani din viață la Viena.

    1916 - Trece examenul de bacalaureat la Sf. Sava după studii liceale făcute la Montreux și la Lausanne, în Elveția.
    1917-1918 - Intră voluntar în armată și participă la operațiuni militare în Carpați.
    1926 - Se căsătorește cu Alexandra (Sanda) Știrbei. Devine membru al Jockey Club.
    1929 - Îşi stabileşte atelierul la Bucureşti. În Tabloul Arhitecţilor diplomaţi membri ai Corpului Arhitecţilor din România înscrişi în Corp până la 1 Aprilie 1938 este consemnat: „Cantacuzino, M. Gh.; data absolvirii şcoalei 1929; nr. şi data legitimaţiei de liberă practică 44 – 6 mai 1933; adresă Calea Victoriei 109; nr. telefon 36045”.
    1935 - Călătoreşte în Orient (Persepolis, Beirut, Aman, Iersalim, Bagdad, Şiraz, Isfahan, Damasc, Palmyra, Petra etc.).
    1938 - În luna mai întreprinde prima sa călătorie în S.U.A.
    1939 - Vara călătorește din nou în S.U.A. cu prilejul Expoziției Universale de la New York, unde România este prezentă cu un pavilion. Toamna apare primul număr din revista Simetria, caiete de artă și critică, revistă anuală, pe care a înființat-o și a condus-o, publicată până în 1947.
    1948-1953 - Perioadă de detenţie. Arestat în 1948 și închis la Aiud, 9 luni la secret. Condamnat la 5 ani de închisoare cu muncă silnică. Lucrează la Canal. Eliberat în 1953, este angajat la Direcția Monumentelor Istorice.
    1956 - Îşi pierde postul de la Direcția Monumentelor Istorice, acuzat fiind drept inamic al poporului.
    Este înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE
     
    Proiecte de urbanism și peisagistică
    1934 - Planul Director de Sistematizare a Capitalei (PDSC), întocmit în 1934, operabil în 1938, colectiv de autori (Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, inginer T. Rădulescu).
     
    Proiecte de arhitectură
    1923-1928 - Palatul Băncii Chrissoveloni (împreună cu August Schmiedigen), București, Strada Lipscani 8;
    1925 - Imobil de locuinţe pentru funcţionarii Băncii Chrissoveloni (împreună cu August Schmiedigen), București, Calea Floreasca 9-11;
    1925 (?) - Sediul Jockey Club, București, Strada Episcopiei 9, colţ cu Strada Nicolae Golescu;
    1925-1928 - Refacerea şi extinderea vilei principesei Elisabeta a Greciei, București, Calea Victoriei 163;
    1929 - Biserica din Teţcani, județul Neamţ;
    1930-1933 - Vilele Aviana, Crinul, precum şi două vile destinate prinţului George V. Bibescu, Eforie Nord;
    1930-1933 - Casa Radiodifuziunii din Bod, județul Brașov;
    1930-1933 - Vila N. Mavrocordat, București, Intrarea Blaj 1, cu intrarea din Strada Constantin Coandă;
    1930-1933 - Hala Uzinei de Avioane I.A.R. Braşov (împreună cu Octav Doicescu);
    1932 - Blocul Carlton (prăbuşit la cutremurul din 1940), București;
    1932 - Locuinţa Tudor Arghezi, București, Strada Mărţişor 26;
    1934-1935 - Hotel Bellona, Eforie Nord;
    1934-1935 - Imobilul fostei Societăţi Creditul Industrial, fost sediu al Băncii Harvester (început de O. Maugsch în 1906), București, Piaţa Universităţii;
    1934-1935 - Imobilul Emanoil Kretzulescu (împreună cu Vasile Arion), București, Strada Mendeleev 17 / Piaţa Amzei 15;
    1934-1935 - Imobilul D. D. Bragadiru (împreună cu Vasile Arion), București, Piaţa Lahovary;
    1934-1935 - Vila Florica Policrat, București, Calea Floreasca 24;
    1934-1940 - Biserica din Băilești, județul Dolj;
    1934-1940 - Casa de cură din Olănești, județul Vâlcea;
    1936 - Vila lui Nae Ionescu, ulterior locuinţa de serviciu a mareşalului Ion Antonescu, Băneasa, Strada Ion Ionescu de la Brad (fostul Bulevard Carol al II-lea) 4;
    1936 - Imobilul fostei Burse de Cereale, prăbuşit la cutremurul din 1977 (?), București, Strada Ion Ghica;
    1936 - Hotel Rex Internaţional (împreună cu Vasile Arion), Mamaia;
    1938 - Construcţiile noi ale Eforiei Kretzulescu (împreună cu Duiliu Marcu, finalizate împreună cu Horia Teodoru), București, alături de biserica Kretzulescu;
    1938 - Mausoleul Octavian Goga, Ciucea, județul Cluj;
    1938-1940 - Biserica de pe dealul Flămânda, Câmpulung Muscel, județul Argeş;
    1939 - Pavilionul României la Expoziţia Universală de la New York (împreună cu Octav Doicescu);
    1939 - Centrul Cultural Britanic (împreună cu Octav Doicescu, proiect nerealizat), Bucureşti;
    1944 (?) - Imobil de locuinţe (împreună cu Octav Doicescu, proiect nerealizat), București, pe locul fostului atelier de arhitectură al lui G. M. Cantacuzino, Calea Victoriei 109 / Calea Griviţei 1;
    1945-1948 - Imobilul Gaz-Electra, București, Bulevardul Carol I (fost Republicii) 29 / Strada Constantin Nacu;
    1945-1948 - Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, București, Strada Vasile Lascăr (fostă Galaţi) 5-7;
    1957-1960 - Pavilioanele Palatului Episcopal din Iaşi.
     
    Proiecte de restaurare
    1920-1930 - Restaurarea Palatului brâncovenesc de la Mogoşoaia (începută de arhitectul veneţian Domenico Rupolo);
    1938-1940 - Restaurarea conacului Drugănescu, Stoeneşti, județul Giurgiu;
    1956- Ctitorii din nordul Moldovei.
     
    Expoziții
    1931 - Expoziție cu 62 picturi și 41 desene, în sala „Ileana” din librăria „Cartea Românească” (Bulevardul Academiei), vernisată pe 15 ianuarie. Acestei expoziții îi urmează altele, deschise la Muzeul Toma Stelian, Căminul Artei (Kretzulescu) și Librăria italiană;
    1956 - Expoziție cu 150 picturi, în sala de expoziții din Parcul Herăstrău, vernisată pe 3 octombrie.
     
    Activitate publicistică/editorială
    Volume:
    Introducere la studiul arhitecturii, Atelierele grafice Socec, București, 1926.

    A. Palladio. Essai critique, Cartea Românească, București, 1928.

    Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, G.M. Cantacuzène, Aug. Schimiedigen, architectes, Ancienne Maison Auguste Vincent (editori Vincent, Fréal), Paris, 1929. Album cu 64 de planșe, prefață de G. Gromort și introducere de G.M. Cantacuzino.
    Arcade, firide și lespezi, Cartea Românească, București, 1932.

    Izvoare și popasuri, Editura Fundațiilor (colecția „Scriitori români contemporani”), București, 1934.

    Pătrar de veghe, Cartea Românească, București, 1938.

    Despre o estetică a reconstrucției, Cartea Românească, București, 1947.

    Scrisorile către Simon, Dacia, Cluj-Napoca, 1993
     
    Periodice:
    1927 - «L'Architecture roumaine», în L'Architecture, vol XL, nr. 10, Paris.
    1931 - «Paul Henry: Les églises de la Moldavie du Nord des origines à la fin du XVIᵉ siècle. Architecture et peinture. Contribution à l'étude de la civilisation moldave», recenzie, în Revista Istorică Română, vol. I, nr. 4.
    1933 - «Considération générales sur la genèse de l'art moldave», în Revista Istorică Română, vol. III, nr. 1.
    1934 - «Tendances dans l'Architecture Roumaine», în L'Architecture d'Aujourd'hui, nr. 5.
    1934 - „Cronica plastică”, în Revista Fundațiilor regale, anul I, nr. 7.
    1934 - „Cronica plastică”, în Revista Fundațiilor regale, anul I, nr. 8.
    1934 - „Cronica plastică”, în Revista Fundațiilor regale, anul I, nr. 9.
    1934 - „Cronica plastică”, în Revista Fundațiilor regale, anul I, nr. 10.
    1934 - „George Balș”, în Revista Fundațiilor regale, anul I, nr. 11.
    1934 - „O capitală”, în Revista Fundațiilor regale, anul I, nr. 12.
    1934 - Rezumatul memoriului justificativ al Planului Director de Sistematizare a Capitalei, întocmit de Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolomey, I. Davidescu, ing. T. Rădulescu, în Bibilioteca Urbanistică, nr. 33.
    1935 - „Considerațiuni asupra arhitecturii funcționale”, în Revista Fundațiilor regale, anul II, nr. 1.
    1935 - „Modernismul și arhitectura românească”, în Revista Fundațiilor regale, anul II, nr. 3.
    1935 - „Cronica plastică”, în Revista Fundațiilor regale, anul II, nr. 8.
    1935 - „Cronica plastică”, în Revista Fundațiilor regale, anul II, nr. 10.
    1936 - „Impas și temă”, în Revista Fundațiilor regale, anul III, nr. 5.
    1936 - „Cronica plastică. Câteva probleme: material și formă. Tradiție și formă”, în Revista Fundațiilor regale, anul III, nr. 11.
    1937 - „Despre posibilitățile unei arhitecturi românești”, în Revista Fundațiilor regale, anul IV, nr. 1.
    1939 - „Arhitectura românească de azi”, în Viața Românească, anul XXXI, nr. 4.
    1939 - „Experiența americană”, în Revista Fundațiilor regale, anul VI, nr. 9.
    1939 - „Declarație” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Utilul și simbolul” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Arhitectura și peizajul”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Spre Washington”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Proporția”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Despre o arhitectură românească”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Învățământul plastic” (propuneri pentru o nouă metodă), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Pictura bisericească”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1939 - „Comentariu la un capitol”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. I.
    1940 - „Arhitectura românească după restaurație”, în Revista Fundațiilor regale, anul VII, nr. 6.
    1940 - „Contra mașinismului”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. II.
    1940 - „Arta și tehnica”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. II.
    1940 - „Armonie”, „Atena”, „Clasicism”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. II.
    1940 - „Amateorism și urbanism”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. II.
    1940 - „Mitocanul ca factor al civilizației românești?”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. II.
    1940 - „Diferențialele Divine” - Lucian Blaga”, recenzie, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. II.
    „Despre pictura bisericească”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. II.
    1941 - „Coordonare” (G. M. Cantacuzino, O. Doicescu), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1941 - „Catedrala din Chartres”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1941 - „Moldova”, „Profil”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1941 - „Arhitectura industrială și Hans Hertlein”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1941 - „Tema în artă” (semnat S.), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1941 - „Despre influențe” (semnat S.), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1941 - „Despre clasicism” (Titu Maiorescu, de E. Lovinescu), recenzie, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1941 - „O carte uitată”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. III.
    1942 - „Orient-Occident”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. IV.
    1942 - „Atitudinea critică a lui André Gide”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. IV.
    1942 - „Extrados”, „Intrados”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. IV.
    1942 - „Aerofuturismul lui Marinet explicat de Wolf von Aikelburg”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. IV.
    1942 - „V. Beneș – o metodă a criticii”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. IV.
    1942 - „Despre personalitatea în artă”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. IV.
    1942 - „Despre întrebuințarea unor motive”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. IV.
    1943 - „Orașe și sate românești” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. V.
    1943 - „Horia Creangă”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. V.
    1943 - „Un amator de artă: Goethe”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. V.
    1943 - „Axa”, „Bizanț-bizantin”, „Coloana”, „Ordin”, „Roma”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. V.
    1943 - „Despre stilul românesc”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. V.
    1943 - „Ce e o grădină”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. V.
    1944 - „Cronica plastică”, în Viața românească, anul XXXVI, nr. 11.
    1944 - „Un fel de bilanț”, în Viața românească, anul XXXVI, nr. 11.
    1944 - „Expozițiile de la Căminul Artelor”, în Viața românească, anul XXXVI, nr. 12.
    1944 - „Hendryk van Loon: Istoria artelor”, recenzie, în Viața românească, anul XXXVI, nr. 12.
    1945 - „Omul și orașul” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VI.
    1945 - „Desen”, „Formă”, „Compoziție”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VI.
    1945 - „Orient și Occident” de Anton Dumitriu”, recenzie, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VI.
    1945 - „Corpul arhitecților” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), note, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VI.
    1945 - „Pallady – text de Ionel Jianu, Ed. Căminul Artei: Maeștrii ai pictruii contemporane”, recenzie, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 1-2.
    1945 - „Cronica plastică: Salonul Oficial (alb și negru) Sala Dalles”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 1-2.
    1945 - „Expoziția Pallady, Pătrașcu, Tonitză, Șirato (Căminul Artelor)”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 1-2.
    1945 - „Expoziția sculptorului Medrea (Facultatea de Arhitectură)”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 1-2.
    1945 - „Realismul în artă și subiectul în pictură”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 3-4.
    1945 - „Reclădirea Teatrului Național”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 5-6.
    1945 - „Pictura – Câteva tablouri de Campigli la Librăria Italiană. Expoziția Ciucurencu, M. Nistor, Iser, la Căminul Artelor”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 5-6.
    1945 - „Cronica plastică: Expoziția de la Fundația Dalles (Marilena Pătrașcu-Riegler, Dna Diaconu), Căminul Artelor (Galeria Kretzulescu) Sculptura: Militza Petrașcu; Pictură: Bălașa Cantacuzino, Elvira Geblescu, Rodica Maniu”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 5-6.
    1945 - „Note de vacanță. Despre peisajul românesc”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 7-8-9.
    1945 - „Academia de Arte frumoase”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 7-8-9.
    1945 - „Cronica plastică: Expoziții. Pictură: Nutzi Acontz Hasefer; Salonul oficial: Pictură și sculptură”, în Viața românească, anul XXXVII, nr. 7-8-9.
    1946 - „Cronica plastică: Pictura: Cazul Damian, Salonul tinerimii, Salonul oficial de toamnă (alb și negru)”, în Viața românească, anul XXXVIII, nr. 1.
    1946 - „Expoziția pictorilor români cari au lucrat în Franța”, în Viața românească, anul XXXVIII, nr. 1.
    1946 - „Cronica plastică: O expoziție ideologică: Maxy (sala Dalles), în Viața românească, anul XXXVIII, nr. 2.
    1946 - „Ateneul Român: Ileana Rădulescu, O. Angheluță; Căminul Artelor: Sorin Ionescu”, în Viața românească, anul XXXVIII, nr. 3.
    1946 - „Construirea operei române”, în Viața românească, anul XXXVIII, nr. 4-5.
    1946 - „Cronica plastică: Pictura”, în Viața românească, anul XXXVIII, nr. 6-7.
    1946 - „Valori permanente” (G.M. Cantacuzino, O. Doicescu), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VII.
    1946 - „Convențional”, „Plastica”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VII.
    1946 - „Valéry sau arhitectul”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VII.
    1946 - „Discobolul lui Lucian Blaga”, recenzie, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VII.
    1946 - „Peisajul românesc și pictorii săi”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VII.
    1947 - „Artistul și prezentul” (T. Evolceanu, G.M. Cantacuzino), în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VIII.
    1947 - „Artistul și libertatea”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VIII.
    1947 - „Progres”, „Problemă”, „Temă”, „Tehnica”, rubrica „Dicționar”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VIII.
    1947 - „Cărți despre grădini”, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VIII.
    1947 - «Coup d'œil sur Beloeil», în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VIII.
    1947 - «L'Architecte dans la cité», note, în Simetria, caiete de artă și critică, nr. VIII.
     
    Traduceri:
    1964 - Tratatul Despre arhitectură al lui Vitruviu, în traducerea și îngrijirea lui G.M. Cantacuzino, Grigore Ionescu și Traian Costa, publicat la Editura Academiei R.P.R. (colecția „Scriitori greci și latini”).
     
    Conferințe susținute la Societatea de difuziune radiotelefonică:
    1932 - „Ceramica la români”, 12 mai.
    1932 - „Geografia artei românești”, 2 iunie.
    1932 - „Maestrul de altădată” (despre meșterul Drăghici Valahul), 30 iunie.
    1932 - „Valea Oltului”, 16 iulie.
    1932 - „Tradiționalism și modernism”, 23 iulie.
    1932 - „Valea Prutului”, 11 august.
    1932 - „Icoane și iconostase”, 22 septembrie.
    1932 - „Fântâni, cumpene și popasuri”, 13 octombrie.
    1932 - „Hanurile”, 10 noiembrie.
    1933 - „O biserică moldovenească”, 21 ianuarie.
    1933 - „O biserică moldovenească”, 21 ianuarie.
    1933 - „Locuința românească”, 26 ianuarie.
    1933 - „Brâncoveanu sau izbânda oltenească”, 16 februarie.
    1933 - „Ștefan cel Mare sau izbânda moldovenească”, 1 aprilie.
    1933 - „Mânăstirea Văcărești”, (?) mai.
    1933 - „Orașele românești de mâine”, 10 august.
    1933 - „Orașele la mare și la Dunăre”, 24 august.
    1933 - „Morminte de lut, oale de piatră”, 14 septembrie.
    1933 - „Oale de lut, morminte de piatră”, 28 septembrie.
    1933 - „Memfis”, 12 octombrie.
    1933 - „Teba”, 16 noiembrie.
    1933 - „Cultul soarelui”, 30 noiembrie.
    1933 - „Epoca saïtă și transformarea noțiunii de personalitate”, 7 decembrie.
    1934 - „Egeea”, 1 februarie.
    1934 - „De la sat la capitală”, 21 noiembrie.
    1935 - „Planul de sistematizare” (însemnări), 20 mai.
    1937 - „Lumina românească”, 21 ianuarie.
    1937 - „Valea Jiului”, 11 februarie.
    1937 - „Locuința românească”, 1 aprilie.
    1937 - „O biserică la țară”, 12 august.
    1937 - „Satul românesc”, 29 septembrie.
    1938 - „Școala satului”, 10 martie.
    1938 - „Construirea unei ferme”, 12 mai.
    1938 - „Arhitectura religioasă și peisajul românesc”, 13 octombrie.
    1938 - „Pe drumurile Orientului”, 23 noiembrie.
    1938 - „Pavilionul național al României la Expoziția din New York”, 13 decembrie.
    1939 - „Impresii din America”, 21 iulie.
    1939 - «Bucarest» (limba franceză), 24 august.
    1939 - „Afirmarea românească peste ocean”, 31 august.
    1940 - „Pe marginea pădurii getice”, 21 martie.
    1940 - „Orașe eline și sate getice”, 30 mai.
     


    BIBLIOGRAFIE

    CANTACUZINO, G. M., Izvoare și popasuri, Editura Eminescu, București, 1977. Antologie, studiu introductiv, tabel cronologic, note și bibliografie de Adrian ANGHELESCU

    CANTACUZINO, G. M., Scrisorile către Simon, Dacia, Cluj-Napoca, 1993.

    CANTACUZINO, Nicolae B., Amintirile unui diplomat român, Apollonia, Iași, 1994.

    DUCULESCU, Mirela, George Matei Cantacuzino (1899-1960). Arhitectura ca temă a gândirii, Simetria, Bucureşti, 2010. Cuvânt înainte de Alexandru BELDIMAN. Studiu introductiv „Arta este, în sine, un act de dragoste și dragostea nu poate fi învățată” de Marie-Lyse Cantacuzino-Ruhemann și Şerban Cantacuzino.

    PATRULIUS, Radu, „George Matei Cantacuzino”, în Arhitectura (rubrica „Înaintașii noștrii”) nr. 4-5, 1975
    ROMAN, Lucia, George Matei Cantacuzino: studiu monografic (teză de doctorat), Cluj-Napoca, 2008.