COMENTARIU CRITIC

Arhitect român, de origine armeană, de orientare funcționalistă, cunoscut în epocă în special ca arhitect-șef al Casei Autonome a Construcțiilor (1933-1945). În această funcție, împreună cu Șeful Serviciului Tehnic, arh. Ioan Hanciu, a proiectat cartierul Vatra Luminoasă, probabil cel mai modern cartier de locuințe-tip din București din acea perioadă. Până la acea dată, proiectase o serie de imobile în București, iar despre activitatea de după 1945 se cunosc puține detalii în literatura de specialitate. Majoritatea tipurilor de locuințe muncitorești proiectate în această parcelare sunt co-semnate de cei doi arhitecți, fiind dificil de determinat cu exactitate aportul fiecăruia în cadrul instituției. (Andrei Răzvan Voinea, 2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    Studii academice/de specialitate
    Nu sunt cunoscute informaţii cu privire la studiile de specialitate urmate, însă în studii este menţionat ca arhitect cu drept de semnătură.
     
    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1933-1945 - Arhitect-şef al Casei Autonome a Construcțiilor.
     
    Alte informații relevante
    Arhitectul locuia în parcelarea Vatra Luminoasă, unde a primit o casă din partea Casei Autonome a Construcțiilor. În 1924, sursele menţionează adresa persoanală pe Gen. Berthlot 57, precum şi faptul că era membru al Societății Arhitecților din România.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE/NEREALIZATE
     
    Proiecte de urbanism și peisagistică
    1933-1946 - Parcelarea Vatra Luminoasă. Plan de parcelare co-semnat de Șeful Serviciului Tehnic, arh. Ioan Hanciu. Parcelarea a fost aprobată în 1933, iar construirea caselor a durat până la sfârșitul anilor patruzeci. Numeroși istorici și arhitecți consideră această parcelare probabil ca reprezentând cel mai modern cartier din acea perioadă, judecând atât după arhitectura funcționalistă, cât și după principiile de urbanism care prevedeau ca parcelarea să fie dotată cu școli, parcuri, biserică, spații comerciale. Nu toate acestea au fost construite, proiectul a fost criticat de arh. Duiliu Marcu pentru o serie de greșeli de proiectare și, din cauza ritmului lent în care au fost ridicate locuințele, în 1939 s-a hotărât proiectarea și executarea locuințelor înșiruite. În total, în parcelare, Casa Autonomă a Construcțiilor a executat aproximativ 600 de locuințe individuale, dar și blocurile muncitorești de pe strada Maior Coravu, datând din 1947 şi fiind construite pentru muncitorii de la Uzinele „23 August”.
    1939 - Parcelarea Drumul Murgului (nerealizată). Plan de parcelare co-semnat de Șeful Serviciului Tehnic, arh. Ioan Hanciu. Inițial, această parcelare urma să aibă caracteristici asemănătoare cu Vatra Luminoasă, însă nu a mai fost executată din cauza problemelor ridicate de Uzinele Comunale București (lipsa de acces la sistemul de canalizare). Parcelarea urma să se proiecteze în zona intersecției Bd. Basarabia cu Bd. Nicolae Grigorescu.
     
    Proiecte de arhitectură
    1933 - Imobilul Thory Ionescu, strada Av. Protopopescu (demolat);
    ? - Sediul Casei Autonome a Construcțiilor, parter și etaj de 163 mp, parcela 3 din Parcul Independenței (neindentificat pe teren), probabil nu a fost construit, întrucât la acea adresă Casa Autonomă a Construcțiilor a proiectat și executat un alt imobil, iar sediul CAC a rămas pe strada Robert de Flers, astăzi Logofăt Luca Stroici, nr. 2 (sursă: Monitorul Uniunii Orașelor, 1933).
     
    Proiecte de restaurare
    1921 - Relevee ale fostei Mânăstiri Doljești, județul Neamț.
     
    Activitate publicistică/editorială
    „Casa Construcțiilor. Program și realizări”, în: Arhitectura, nr. 5-6/1942 (împreună cu arh. I. Hanciu).
     


    BIBLIOGRAFIE

    Surse primare:
    MACHEDON, Luminița, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-1940, The MIT Press, 1999.
    VÂRTOSU, Gheorghe, Locuințe pentru populația nevoiașă și problema comasărilor, Institutul Urbanistic al României, București.
     
    APRIHĂNEANU, N., HANCIU, I, „Casa Construcțiilor. Program și realizări”, în: Arhitectura, nr. 5-6/1942.

    CAZAZIAN, Mihai Stepan, „O excursie cu Mașina Timpului în trecutul Rumanahayilor”, în: Araratonlie.com. Periodic al Uniunii Armenilor din România, 27 februarie 2016, accesat la 15 septembrie 2016: http://www.araratonline.com/o-excursie-cu-masina-timpului-in-trecutul-rumanahayilor/

    DOLGHIN, Dana, VOINEA, Răzvan, Cartierul Vatra Luminoasă: reforma locuinţelor sociale şi arhitectura modernă, http://atelier.liternet.ro/articol/13210/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Cartierul-Vatra-Luminoasa-reforma-locuintelor-sociale-si-arhitectura-moderna.html

    DOLGHIN, Dana, VOINEA, Răzvan, Parcelarea Drumul Murgului, o posibilă Vatra Luminoasă, apărut la date de 24.01.2015, accesat la 15.09.2016  http://atelier.liternet.ro/articol/15371/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Parcelarea-Drumul-Murgului-o-posibila-Vatra-Luminoasa.html
     
    http://relevee.uauim.ro/81/
     
    Surse secundare:
    Arhivele PMB, Serviciul Tehnic: 88/1939, 276/1941;
    Arhivele Naționale: Fondul Casa Construcțiilor, Ministerul Lucrărilor Public, Consiliul Tehnic Superior;
    Monitorul Uniunii Orașelor, 1933.