COMENTARIU CRITIC

Istoricii arhitecturii o consideră pe Virginia Andreescu Haret prima arhitectă cu diplomă (obținută în 1919) din țara noastră. Activitatea ei profesională este impresionantă, ceea ce ne îndreptățește să o considerăm ca pe una dintre cele mai prolifice creatoare în domeniul arhitecturii. Totuși, mărturii ale arhitectei Henrieta Delavrancea Gibory corectează eticheta care i s-a pus Virginiei, de primă arhitectă româncă, aceasta fiind de fapt Ada Zăgănescu (1889-1976), care nu a fost foarte activă.

Virginia Andreescu Haret reușește să impresioneze atât prin numărul lucrărilor realizate, cât și prin faptul că a trecut foarte ușor de la stilul eclectic la stilul neoromânesc şi până la propriul imobil în stil Art Deco.

Fișă realizată de Oana MARINACHE (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (București, 9/21 iunie 1894 - 1962)
     
    Studii academice/de specialitate
    1912-1919 - Școala Superioară de Arhitectură din București, obține o licență specială prin sprijinul ministrului Spiru C. Haret, fiind admisă în 1912 și absolvind Școala Superioară de Arhitectură din București la 6 iulie 1919 cu mențiunea „foarte bine” și devenind, astfel, prima femeie-arhitect din România.
    1912-1919 - A fost elevă în atelierul arh. Petre Antonescu.
    1912-1919 - A urmat și cursurile Școlii de Arte Frumoase din București.
    1921-1922 - A beneficiat de o specializare în arhitectură la Roma.
    Prin Societatea Arhitecților din România, participă la congrese internaţionale la Bruxelles, Roma, Paris, Moscova şi Berlin, unde este trimisă de instituție.
     
    Activitate didactică (discipoli și influențe exercitate)
    O componentă esenţială a carierei sale a fost formarea tinerelor arhitecte în instituții de învățământ. A făcut parte din comisiile permanente ale Învățământului tehnic, a lucrat la Casa Școalelor şi a fost profesor în şcolile tehnice ale Ministerului de Construcţii.
     
    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1918-1921 - A lucrat pentru Comisia Monumentelor Istorice;
    1921-1947 - A lucrat pentru Ministerul Învăţământului Public;
    ? - Cel mai înalt grad atins în minister a fost cel de inspector general în arhitectură;
    1947-1951 - A avut o colaborare cu A.G.I.R. (Asociația Generală a Inginerilor din România).
    din 1953 - Devine membră a Uniunii Arhitecţilor din România.
     
    Alte informații relevante
    Nepoată de frate a pictorului Ion Andreescu, Virginia Andreescu s-a născut în 1894 în București şi din 1928 a fost căsătorită cu un nepot de soră al lui Spiru C. Haret. Au avut un fiu, pe ing. Radu Haret.
    A realizat numeroase lucrări de artă grafică, multe desene, acuarele, tablouri create de ea aflându-se în prezent la Academia Română.
    În timpul primului război mondial a fost asistentă medicală.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE

    Proiecte de arhitectură
    1922 - Imobil pentru societatea „Construcţia Modernă”, Strada Frumoasă 50-56, colţ cu Calea Victoriei (printre primele sale lucrări, executată împreună cu I. Pompilian);
    Realizează peste 130 de lucrări dintre care menţionăm:
    1923 - Proiect şi realizarea lucrărilor la blocul Tinerimea română din Bulevardul Schitu Măgureanu, București;
    1923 - Vilă, Strada Paris 43, București;
    1924 - Aripa dinspre Strada Șerban Vodă a Liceului „Gheorghe Șincai”, București;
    1925 - Școala Primară din Socola, Iași;
    1926 - Aleea Spătarului, București;
    1926 - Petru Rareș 17-21, București;
    1926 - Liceul „Dimitrie Cantemir”, Bulevardul Dacia, București;
    1926 - Blocul Societății Locuințelor Eftine din Piața Rosetti colț cu Hristo Botev, București;
    1928 - Teatrul-cinema din Govora;
    1929 - Dacia 41, București;
    1931 - Imobil personal pe Bulevardul Ana Ipătescu 14 (astăzi, Lascăr Catargiu)
    1931 - Școala normală de fete din Bârlad cu internat şi sală de gimnastică şi anexe;
    1932 - Vilă pe Bulevardul Castanilor din Târgoviște;
    1932 - Strada Eroilor 18, București;
    1933 - Școala comercială din Strada Traian, București, suprapunere 2 etaje şi amenajare interioară, sală de festivităţi;
    1933 - Liceul de Fete din Focșani;
    1934 - Casa Lucia şi Dr. G. Mândrescu din Strada Republicii 28, fostă Lahovari-Giurgiu;
    ? - Liceul de fete „Domnița Rucsandra” din Botoșani, adăugiri şi amenajări diverse;
    1933-1934 - Imobil Radu și Elena Perianu, Bulevardul Kalinderu 18;
    1934 - Biserica Ghencea, Calea 13 Septembrie, București;
    1935 - Casa Panait Mazilu în Strada Popa Savu 76, București;
    1936 - Casa Constantinescu din Strada Bitoliei 17, București;
    1937 - Vilă pe Strada Furnica din Sinaia;
    ? - Strada Madrid 5B;
    ? - Strada Povernei;
    ? - Strada Dr. Obedenaru (Cotroceni);
    ? - Școala de meserii din Ploiești, adăugiri şi amenajări;
    1936-1937 - Casa Dumitru Stoica din Strada Veronica Micle;
    ? - Facultatea de Medicină din București (uzină de forță, foișor de apă, muzeu de anatomie) și Centrul de Cercetări Antropologice;
    ? - Alte edificii şcolare în Pitești, Tecuci, Cluj-Napoca, Făgăraș, Ploiești;
    ? - Proiecte tip de Școală Primară cu 2, 3, 4 şi 7 clase, în diferite variante, cu şi fără sală de gimnastică şi locuință pentru director, care s-au executat pe tot cuprinsul țării;
    ? - Stația Meteorologică şi Pavilion cu birouri la Băneasa;
    ? - Depozite și locuințe pentru Banca Viticolă;
    ? - Pe DN1, între Comarnic și Sinaia, realizează trei fântâni comemorative;
    Observație: este posibil ca numele și numerele străzilor să nu indice situația prezentă, cercetarea având la bază documente vechi.

    Concursuri. Premii și distincții
    ? - Locul II, proiect pentru o aripă nouă la Ministerul Domeniilor din București (proiect neexecutat);
    ? - Locul I, Băi Făgăraș (proiect neexecutat);
    ? - Locul II, Internat pentru Școala de Meserii din satul Năsăud (proiect neexecutat);
    ? - Concurs de timbre pentru direcţia unei fabrici.
     
    Activitate publicistică/editorială
    De-a lungul timpului a colaborat cu Editura Tehnică (documentarea pentru cele trei volume ale Manualului arhitectului proiectant publicate de Radu Gheorghe şi Traian Chițulescu în 1954) şi cu Editura Arta.
    Lucrările ei publicistice prezintă o prioritate feminină, începând cu deceniul al treilea al secolului al XX-lea colaborând cu reviste de specialitate. De asemenea, a lucrat cu arh. Nicolae Ghyka-Budești la ampla lucrare Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia (1930) şi a publicat articole în revista Arhitectura (nr. 12/1938, pp. 5-12) și în revista Artele Frumoase. În ultimii ani ai vieții, a elaborat monografia: Istoricul clădirii Teatrului Național din București.
     


    BIBLIOGRAFIE

    Surse primare:
    B.A.R. mss., fond Spiru C. Haret, ing. Radu Haret.
    Fișa de membră a U.A.R-ului din arhiva instituției.
    Revista Arhitectura nr.5/1976, pp.33-41.
    Artele Frumoase 1923.
     
    Webgrafie:
    http://arhitectura-1906.ro/2013/06/virginia-haret-cine-are-ceva-de-spus/
    http://adevarul.ro/news/bucuresti/foto-virginia-andreescu-haret-femeie-arhitect-romania-i-1_516d8939053c7dd83f15d8cf/index.html
    http://adevarul.ro/news/bucuresti/virginia-andreescu-haret-statia-meteo-baneasa-blocul-tinerimea-romana-1_51740ca6053c7dd83f306c3c/index.html
    http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/virginia-haret/
    http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/virginia-andreescu-haret-prima-femeie-arhitect-din-romania-i-de-emanuel-badescu-galerie-foto-11129062/poze/
    http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/virginia-andreescu-haret-prima-femeie-arhitect-din-romania-ii-de-emanuel-badescu-galerie-foto-11151251/poze/
    http://virginiaharet.blogspot.ro/