COMENTARIU CRITIC

Marcel Iancu (arhitect, urbanist, pictor, grafician, ilustrator de texte) – figură marcantă a modernismului arhitectural românesc - este recunoscut, în special, pentru puntea de legătură pe care a creat-o intre avangarda europeană şi spaţiul românesc, pentru lupta spre eliberarea de formele îmbâcsite ale trecutului.

Întors de la studii din străinătate, împreună cu M.H. Maxy, Miliţa Pătraşcu, Mattis Teutsch şi Corneliu Michăilescu, participă la constituirea și promovarea programatică a mişcării moderniste în România, influențând atât arhitectura, cât şi urbanismul, artele plastice şi artele decorative. În anul 1922, organizează prima expoziţie de avangardă din țara noastră şi pune bazele primei reviste avangardiste – Contimporanul.

Primele clădiri moderniste din spaţiul românesc apar în 1926 şi sunt opera arhitectului Marcel Iancu. Îi este atribuită concepţia care determină schimbările în domeniul amenajării spaţiului interior, de la acea vreme, modelată de impulsurile lansate de arhitecții europeni ai Mișcării Moderne.

În creaţia sa din domeniul arhitecturii, remarcăm o deosebită măiestrie în proiectarea spaţiilor cu formă neconvenţională. Spre exemplu, la Imobilul Solly Gold, Iancu a proiectat amenajarea interioară cu mobilierul, rezultatul fiind un imobil de raport de lux. Amplasat la intersecţia a două străzi, imobilul are forma unui pentagon neregulat în plan, cu trei dintre laturi aliniate la stradă şi organizează în jurul unei scări centrale patru apartamente, dintre care unul beneficiază de un gol pe două niveluri în zona de zi – la acea vreme simbol al modernităţii. La exterior, descompunerea volumetrică este percepută clar, diferenţele dintre cele două faţade laterale de la stradă sunt articulate compoziţional de către faţada de colț, atât prin întrepătrunderea exprimată de spațiul concav de la ultimul nivel, cât şi prin sublinierea orizontalităţii exprimată de planul continuu al parapetelor de la balcoane.

Fișă realizată de Elena Georgiana IVAN (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (24 mai 1895, Bucureşti - 22 aprilie 1984, Ein Hod, Israel)
     
    Studii academice/de specialitate
    1910-1914 - Este elev al pictorului-desenator expresionist Iosif Iser (1891-1958);
    1914 - Urmează cursuri de matematică şi chimie la Universitatea din Zürich;
    1915 - Este admis la Școala Politehnică din Zürich (E.T.H), la cursul de arhitectură;
    1919 - La absolvirea cursului de arhitectură obţine titlul de „Ingenieur”.
     
    Activitate profesională
    1916 - Membru fondator al mişcării Dada împreună cu Hugo Ball, Emmy Hennings, Hans Arp, Tristan Tzara, R. Huelsenbeck şi, mai târziu, Hans Richter;
    1920-1921 - Împreună cu un asociat francez deține biroul de arhitectură „Janco & Déquiré Reconstruction, dommages de guerre, arpentages, lotissements”;
    1922 - Apare primul număr al revistei de avangardă Contimporanul, Marcel Iancu devenind director artistic şi suporter financiar al revistei;
    anii ʼ30 - Face parte din redacţia revistei de arhitectură şi urbanism Arta şi Oraşul;
    1934-1943 - Membru al Asociaţiei pentru promovarea urbanismului, împreună cu Octav Doicescu şi Horia Creangă;
    1944-1946 - Arhitect în cadrul Secţiei Urbanism a Municipiului Tel Aviv, Israel;
    1948-1953 - Angajat al Ministerului Muncii şi Construcţiilor, Tel Aviv, Israel.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE

    Proiecte de arhitectură
    Locuințe:
    1922 - 7 imobile pe Aleea Iancu, Strada Trinităţii 79, București;
    1926 - Imobilul Herman Iancu, Strada Maximilian Popper 55, București;
    1927 - Vila Henri Daniel, Strada Ceres 9, București (demolată);
    1928 - Vila Fuchs, Strada Negustori 33, București;
    1928 - Vila Lambru, Strada Popa Savu 5, București;
    1929 - Imobilul Poldi Chapier, Intrarea Ipătescu 4, București;
    1930 - Vila Bordeeanu, Strada Labirint 118, București;
    1930 - Vila Florica Chihăescu, Bulevardul Kiseleff 49, București;
    1931 - Vila Paul Iluţă, Strada Olari 23, București;
    1931 - Imobil Clara Iancu, Strada Caimatei 20, București;
    1931 - Vila Paul Wexler, Strada Grigore Mora 36, București;
    1931 - Vila Jean Juster, Strada Silvestru 75, București;
    1933 - Imobilul Jacques Costin, Strada Paleologu 5, București;
    1933 - Imobilul Clara Iancu, Strada Paleologu 5 bis, București;
    1934 - Imobilul Solly Gold, Strada Hristo Botev 38, București;
    1935 - Imobilul Frida Choen, Strada Stelea Spătaru 17, București;
    1935 - Imobilul Alexandrescu, Strada Traian 179, București;
    1935 - Imobilul Poldi Chapier, Parcelarea Mateescu, Strada Popa Nan 58, București;
    1935 - Imobilul Bazaltin, Piaţa Aviatorilor 2, București;
    1935 - Imobilul Eugen Carniol, Strada Dăniceni 10, București;
    1935 - Laboratoarele Paul Iluţă, Strada Olari 23, București;
    1935 - Imobil, Strada Pictor Ştefan Luchian 3, București;
    1935-1937 - Imobilul Poldi Chapier, Strada Onciu 16a, București;
    1936 - Vila Florica Reich, Strada Grigore Mora 39, București;
    1937 - Vila Hermine Hassner, Strada Pictor Iscovescu 32, București;
    1937 - Imobilul cu apartamente David Hainovici şi Sigmund Vătăşescu, Strada Olteni 12, București;
    1937 - 13 locuinţe în Parcelarea Trinităţii 25-29, București;
    1937 - Vila Miliţa Pătraşcu, Strada Pictor Negulici 19, București;
    1938 - Imobilul Naum Ghica, Strada Nicolae Golescu 5, București.
     
    Clădiri publice:
    1926 - Pavilionul Suchard, Târgul Moşilor, București (demolat);
    1929 - Ştrandul F.S.S.R. (Ştrandul Kiseleff), Bulevardul Kiseleff, București;
    1934 - Sanatoriul Bucegi;
    1936 - Sanatoriul Popper, Predeal.
     
    PROIECTE NEREALIZATE
    Proiecte de arhitectură
    1925 - Proiect de atelier la ţară pentru Ion Vinea;
    1925 - Studiu volumetrie pentru un zgârie-nori;
    1925 - Proiect pentru Poştă şi Telegraf;
    1926 - Casă de vacanţă pentru Mihail Sorbul.
     
    Proiecte de urbanism
    1948-1953 - Angajat al Ministerului Muncii şi Construcţiilor se ocupă de conceperea de planuri de urbanism în raport cu condiţii climaterice specifice şi de crearea de parcuri.
     
    Proiecte de restaurare
    1948-1953 - Este implicat în restaurarea centrelor istorice ale oraşelor Jaffa, Lod şi Ramleh, Israel.
     
    Proiecte de artă
    1912 - Colaborează cu revista Simbolul condusă de Ion Vinea (I. Iovanachi) și Tristan Tzara (Samy Rosenstock), pentru care realizează desene;
    1912-1913 - Expune grafică şi pictură la „Tinerimea Artistică” şi la Salonul Oficial, București;
    1915 - Pictează primul tablou din seria „Bal la Zürich” (Muzeul Tel Aviv, Israel);
    1916 - Expune pentru prima dată la Cabaret Voltaire, Paris;
    1916-1919 - Desenează afişe şi ilustrează numerele 1-3 ale revistei Dada;
    1917 (ianuarie) - Participă la prima expoziţie Dada la Galeria Carray (mai târziu cunoscută ca Galeria Dada);
    1917 (mai) - Participă la expoziţia de grafică, broderie şi reliefuri la Galeria Dada;
    1918 - Începe o serie de lucrări din gips pictat aplicat pe pânză de sac, la care va lucra până în 1922;
    1918 (septembrie) - Participă la expoziţia „Das Neue Kunst”, la Kunstsalon Wolfsberg, Zürich;
    1918 (noiembrie) - Participă la prima expoziţie „Das Neue Leben”, la Kunsthalle Basel;
    1919 (ianuarie) - Participă la expoziţia „Das Neue Leben”, la Kunsthaus, Zürich şi apoi Basel;
    1920 (ianuarie) - Participă la a 3-a expoziţie „Das Neue Leben”, la Kunsthalle, Bern;
    1920 (mai) - Participă la a 4-a expoziţie „Das Neue Leben”, la Kunsthalle, Basel;
    1922 (26 decembrie) - Deschide prima expoziţie personală la Maison d’Art, Bucureşti;
    1924 (30 noiembrie) - Se deschide prima expoziţie internaţională „Contimporanul”, cu participarea lui H. Arp, K. Schwitters, P. Klee, H. Richter, V. Eggeling, M. Szczuka, L. Kassak, K. Teige, Marcel Iancu, Constantin Brâncuşi, M. Henry Maxy, M. Teutsch, Victor Brauner, Milița Pătraşcu. Marcel Iancu expune 16 picturi, 10 schiţe de arhitectură, o machetă, mobilier;
    1924 - Sunt expuse la „Capşa” portrete ale colaboratorilor la „Mişcarea Literară”, realizate de Marcel Iancu;
    1925 - Ilustrează cu 70 de portrete Antologia poeţilor de azi, îngrijită de I. Pillat şi Perpessicius;
    1925 (30 noiembrie) - Participă cu două picturi la expoziţia L’art d’aujourd’hui, la Syndicat des antiquaries, Paris;
    1926 (martie) - Participă la o expoziţie împreună cu Miliţa Pătraşcu, la Sala Regina Maria, unde expune 38 de lucrări de pictură, 16 lucrări de grafică şi 6 proiecte de vitralii;
    1926 (decembrie) - Participă la o expoziţie de pictură, sculptură şi grafică la Sala librăriei Hasefer, București;
    1927 (septembrie) - Participă cu 3 lucrări la Exposition d’Art Roumain, Bucureşti;
    1930 (mai) - Participă la expoziţia retrospectivă a grupării de avangardă românească, organizată la sediul ziarului Facla, București;
    1939 - Ultima expoziţie din România, alături de Milița Pătraşcu, la Sala Ghica din București;
    1952 - A participat ca reprezentant al statului Israel la Bienala de la Veneţia;
    1957 - Este numit comisarul statului israelian la Bienala de la São Paolo.
     
    Activitate publicistică/editorială
    1924 - „Însemnări despre artă”, în: Revista Contimporanul, nr. 45;
    1924 - „Stil nou: Arhitectură”, în: Revista Contimporanul, nr. 48;
    1925 - „Brâncuşi”, în: Revista Contimporanul, nr. 52;
    1925 - „Arhitectura nouă”, în: Revista Contimporanul, nr. 53-54;
    1925 - „Originile mişcărei moderne”, în: Mişcarea Literară, nr. 11;
    1925 - „Concursul Palatului Comunal”, în: Mişcarea Literară, nr. 12;
    1925 - „Concursul Palatului Comunal”, în: Mişcarea Literară, nr. 13;
    1925 - „Arhitectura”, în: Mişcarea Literară, nr. 15;
    1925 - „Arhitectură”, în: Mişcarea Literară, nr. 19;
    1925 - „Concursuri de arhitectură”, în: Mişcarea Literară, nr. 24;
    1925 - „Constructivism şi arhitectură”, în: Revista Contimporanul, nr. 53-54;
    1925 - „Filmul”, în: Revista Contimporanul, nr.55-56;
    1925 - „Interiorul”, în: Revista Contimporanul, nr. 57-58;
    1925 - „Arhitectura de planşetă”, în: Revista Contimporanul, nr. 60;
    1925 - „Arhitectura mânie”, în: Revista Contimporanul, nr. 61;
    1925 - „Arhitectură”, în: Revista Contimporanul, nr. 62;
    1925 - „Estetica nouă”, în: Revista Contimporanul, nr. 63;
    1925 - „Urbanism”, Arta și Oraşul, nr. 3;
    1925 - „Înălţimi, alinieri şi urbanism”, Arta şi Oraşul, nr. 4;
    1926 - „Bucureştii accidentelor”, în: Revista Contimporanul, nr. 70;
    1926 - „Cubism”, în: Revista Contimporanul, nr. 70;
    1927 - „Expoziţia Werkbund: Die Wohnung”, în: Revista Contimporanul, nr. 72;
    1927 - „Colorit”, în: Revista Contimporanul, nr. 73;
    1927 - „Aforisme despre artă”, în: Revista Contimporanul, nr. 73;
    1928 - „Cărţi de arhitectură nouă”, în: Revista Contimporanul, nr. 77;
    1928 - „Expoziţii 1928”, în: Revista Contimporanul, nr. 77;
    1929 - „Arhitectura”, în: Revista Contimporanul, nr. 78;
    1929 - „Le Corbusier”, în: Revista Contimporanul, nr. 80;
    1929 - „Brâncuşi, sculptorul tainelor”, în: Revista Contimporanul, nr. 83;
    1931 - „Scrisoare către arh. Cantacizino”, în: Revista Contimporanul, nr. 99;
    1934 - „Urbanism nu romantism”, Oraşul, nr. 2;
    9 decembrie 1934 - „Un sanatoriu în Bucegi”, Realitatea ilustrată;
    1935 - „Utopia Bucureştilor”, în volumul Către o arhitectura a Bucureştilor.
     
    Concursuri. Premii și distincții
    1945-1946 - Premiul Dizengoff, acordat anual pentru pictură și sculptură de către oraşul Tel Aviv-Yafo, din anul 1937;
    1958 - Primeşte Premiul naţional acordat de Uniunea Histadrut;
    1967 - Câştigă Premiul „Israel Independence Prize” pentru întreaga activitate artistică.
     


    BIBLIOGRAFIE

    CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986;
    CRITICOS, Mihaela, Art Déco sau modernismul bine temperat/ Art Déco or well-tempered modernism, Editura Simetria, Bucureşti, 2009;
    MACHEDON, Luminiţa, SCHOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism (The Architecture of Bucharest,1920-1940), The MIT Press, Cambridge, 1999;
    Catalog Centenar Marcel Iancu, 1895 – 1995, Editura Simetria, Bucureşti, Uniunea Arhitecţilor din România, 1996.