COMENTARIU CRITIC

Câmpulungean de origine, arhitect-şef al Patriarhiei Române mai bine de 30 de ani, este autorul a peste 400 de lucrări de arhitectură românească. Astăzi este greu de identificat numărul exact al edificiilor de cult, proiectelor de restaurare, lucrărilor de decoraţie interioară proiectate de el; urmașii săi, aflați în posesia arhivei personale, au demarat un anevoios proces de valorificare a documentației vizuale.

Numai în oraşul natal şi în împrejurimile argeşene şi muscelene se cunosc peste 90 de vile, case parohiale, cămine culturale, monumente. În cariera sa, observăm două tendințe stilistice: Ionescu-Berechet este în primul rând un creator al stilului neoromânesc, puternic influențat de arhitectura vernaculară din zona natală și de stilul arhitectului Cristofi Cerchez (1872-1955); la comanda unor oameni influenți din Câmpulung Muscel, creează în perioada interbelică și unele imobile mdernist-cubiste cu elemente Art Deco.

Fișă realizată de Oana MARINACHE (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Câmpulung Muscel, 27 ianuarie/10 februarie 1896 - București, 1 iulie 1969)
     
    Studii academice/de specialitate
    1916-? - A fost admis la Școala superioară de arhitectură din București, însă în 1917 pleacă pe front; a reluat cursurile în 1919 și a obținut diploma de arhitect.
     
    Activitate didactică (discipoli și influențe exercitate)
    A susținut cursuri de „Artă creștină” pentru elevii atelierelor Patriarhiei Române.
     
    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1920-1922 - Arhitect-desenator în cadrul Ministerul Lucrărilor Publice (M.L.P.).
    1922-1930 - Liber profesionist.
    ? - Membru al Comisiunii Monumentelor Istorice/Direcția Monumentelor Istorice.
    ? - Membru-fondator al Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române.
    1930-1963 - Arhitect-şef al Patriarhiei Române, arhitectul şi-a desfăşurat activitatea cu precădere în timpul patriarhului Iustinian (1948-1977). Chiar şi în perioade dificile din punct de vedere politic, s-a reuşit construirea a sute de biserici noi şi repararea, restaurarea sau repictarea a altora mii. Aportul arhitectului Ionescu-Berechet ca membru al Comisiei Monumentelor Istorice, şef al Direcţiei Arhitecturii din Ministerul Culturii, creator, restaurator, şef de şantiere trebuie cu siguranţă redescoperit şi reanalizat în contextul acelor vremuri dificile.
    după 1963 - A fost colaborator extern al serviciului tehnic al Patriarhiei Române și a colaborat cu Mitropolia Moldovei și Sucevei și Episcopia Aradului.
    1945-1948 - A condus Direcția Arhitecturii din cadrul Ministerului Cultelor.
     
    Alte informații relevante
    A fost al șaptelea copil al familiei negustorului Nae Gârniță (Ionescu Berechet) și al Mariei Popescu. În 1938, s-a căsătorit cu Eugenia Oancea, cu care a avut 2 copii, un băiat și o fată. Odihnește în cripta Mănăstirii Cașin din București, creația sa cea mai importantă din acest oraș.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE

    Proiecte de arhitectură religioasă bucureșteană
    1931-1932 - Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, Strada Mărgeanului 6, sector 5;
    1939 - Biserica Sf. Cornelie Sutaşul (Diham), Strada Brăneşti 3, sector 3, antreprenori arh. C. N. Simionescu şi Gheorghe Naumescu;
    1936-1938, 1946-1959 - Biserica Caşin cu hramul Sf. Arhangheli, Bulevardul Mărăşti 16, sector 1;
    1940-1942 - Biserica Sf. Vineri nouă, Bulevardul Nicolae Titulescu 159, sector 1, lucrări realizate de antrepriza T. Eremie;
    1942 - Biserica Toţi Sfinţii, Strada Hotin 18, sector 1;
    1943, 1946-1952 - Cuvioasa Paraschiva Militari, Strada Dreptăţii 24, sector 6, antrepriza Alex. Mateescu;
    1944-1946 - Biserica Naşterea Maicii Domnului Ghencea, Strada Mărgeanului 107, sector 5, meşter constructor Gr. Voiculescu;
    1946-1947 - Biserica Sf. Nicolae şi Sf. Miron, Strada Victor Daimaca 1, sector 1;
    1946-48, 1968-1971 - Sf. Antonie cel Mare Colentina, Strada Trei scaune 20, sector 2, antreprenori arh. Gheorghe Naumescu, ing. Luigi Cora;
    1948 - Cuvioasa Paraschiva Mihai Bravu, Strada Cerceluş 18, sector 3, arhitectul Ionescu-Berechet a definitivat planurile arhitectului Dan Ionescu;
    1957-1958, 1975 - Biserica Sf. Spiridon Ghencea, Bulevardul Ghencea 41, sector 6.
     
    Proiecte de restaurare
    1955-1958 - Schitul Maicilor, Strada Mitropolit Antim 49, sector 4, Ionescu-Berechet a coordonat lucrările de restaurare, la care au contribuit Richard Liablich, ing. Dumitru Ionescu, meşterii Alfredo Mella şi Ioan Bizon.

    Proiecte de interior
    A realizat numeroase piese de mobilier, iconostase ș.a.
     
    Concursuri. Premii și distincții
    1919-1931 - Ca urmare a participării în Primul Război Mondial a fost distins cu „Crucea comemorativă a războiului” (1919), cu Medalia „Victoria” (1924) și „Meritul Sanitar” (1931).
    1928 - A primit premiul Salonului oficial de arhitectură.
    1930 - Ordinul Sf. Mormânt Ortodox, primit de la Patriarhul Damian al Ierusalimului.
    1941 - Meritul cultural pentru culte.
    1947 - Ordinul „Coroana României” în Grad de ofițer.
    din 1960 - A primit o pensie de merit din partea Uniunii Arhitecților din România.
     


    BIBLIOGRAFIE

    STOICA, Lucia, IONESCU-GHINEA, Neculai, IONESCU, Dan D., ILIESCU, Petre, LUMINEA, Cecilia, GEORGESCU, Minerva, Istoria și arhitectura lăcașurilor de cult din București. Atlas-Ghid, Editura Universalia, 2006
    IONESCU-BERECHET, Ștefan, „Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969)”, partea I, în: Revista Arhitext Design, nr. 2/2013
    IONESCU, Dan D., „Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969)”, în: Revista Arhitext Design, nr. 4/2013
     
    Webgrafie
    http://adevarul.ro/news/bucuresti/biserici-bucurestene-proiectate-arh-dimitrie-ionescu-berechet-1_51e18814c7b855ff563627ab/index.html
    http://arhitectura-1906.ro/2013/12/arhitectul-dimitrie-ionescu-berechet-in-campulung/
    http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/dimitrie-ionescu-berechet/
    http://asociatiaarhitectberechet.blogspot.ro/