COMENTARIU CRITIC

Victor Asquini reprezintă una dintre cele mai prolifice personalități ale perioadei interbelice de factură Art Deco. Imobilele sale cu 2-3 etaje, volume orizontale și verticale, elemente de feronerie sau mici reliefuri Art Deco sunt reprezentative pentru modul de locuire al păturii de mijloc în anii '20-'40.

Fișă realizată de Oana MARINACHE (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (16 ianuarie 1892, București - 18 iulie 1969)
     
    Studii academice/de specialitate
    1913 - Devine conductor diplomat;
    1913 - Victor obține diploma de arhitect de la Politehnica Hildburgansen din Germania;
    1927 - Afirmă că este diplomat al Școlii de Arhitectură din București (sursă: Paolo Tomasella, La nostalgia della casta bellezza. Victor Asquini architetto e le famiglie di Majano in Romania, Gaspari, 2010).
     
    Activitate didactică (discipoli și influențe exercitate)
    Aduce din Italia doi verișori, pe E. Midena și pe Cesare Scoccimarro, care au lucrat temporar în țara noastră (în perioada 1922-1924).
     
    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1914-1931 - Se înființează antrepriza de arhitectură și construcții Silvio Asquini și Victor Asquini, cu sediul în Strada Cezar Bolliac 14. Aceasta va funcționa până în 1931;
    ? - Lucrează în Direcția de construcții militare a Ministerului de Război;
    1921 - Unul dintre membrii fondatori ai Societății „Allur” pentru fabricarea materialelor și întreprinderi de construcții;
    1924 - Membru al Societății „Acțiunea Economică a României”;
    după 1949 - Lucrează la Ministerul Construcțiilor și în Institutul pentru Construcții (I.P.C.).
     
    Alte informații relevante
    Constructorul Silvio Asquini (1861-1952) sosește la București în 1881, sosind din Majano (zona Udine, Italia). A fost căsătorit cu Ida Midena.

    Fiul lor, Romano Italico (naturalizat din 1921 ca Victor Asquini) s-a născut la București la 16 ianuarie 1892. Victor Asquini a fost căsătorit cu Dr. Eliza Ghenea Asquini, asistentă suplinitoare la Clinica de Obstetrică și Ginecologie I a Facultății de Medicină București.

    1916-1918 - A făcut parte din corpul de tracțiune mobilă al armatei române.

    1950 - Lui Victor Asquini i se naționalizează 9 apartamente în Strada Justiției 35 și în Strada Cezar Bolliac 25-27.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE

    Proiecte de arhitectură
    1923-1924 - Casa Asquini, Strada Cezar Bolliac 23, București (fost nr. 19, 25-27);
    ? - Casă atribuită lui Victor Asquini, Strada Cezar Bolliac 19A, București;
    1924 - Casa S. Steinberg, Strada Labirint 44, București (demolată?);
    1925 - Casa S. Teodorescu, Strada Cezar Bolliac 15, București (mutilată astăzi);
    1926-1927 - Casa Lazăr Cristescu, Strada Popa Nan 167, București;
    1927-1928 - Casa Carol Fleischer, Strada Verzișori 4, București (demolată?);
    1928-1929 - Proprietatea Mitona Bina, Strada Oteșani/ Ștefănescu Tei 1, București (demolată);
    1929-1930 - Proprietatea I. Grigorescu, Strada Austrului 27, București;
    1930-1931 - Imobil, Strada Cezar Bolliac 30 colț cu Strada Eftimie Murgu 5, București;
    1931-1932 - Casa P. Vătășanu, Strada Rădăuți 3, București (demolată);
    1932-1933 - Proprietatea Ida Staudermann, Strada Echinocțiului 33, București;
    1932-1933 - Imobil Albina Rossi, Cezar Bolliac 42, București (demolat);
    1934-1935 - Imobil, Strada Matei Voievod 4-6, București;
    1935 - Imobil Ghe. Dobrescu, Strada Cezar Bolliac 23, București;
    ? - Imobil Maior Săndulescu, Calea Dudești 183, București;
    ? - Imobil V. Ivanovici, Strada Lt. Păulescu 18bis, București;
    1933-1934 - Imobil I. Tabacu, Strada Popa Nan 183/ Matei Basarab 83-85, București;
    1934-1935 - Casă, Strada Vlad Județul 51/ Calea Dudești, București;
    1935-1936 - Imobil, Strada I. Brezoianu 58, București;
    1935-1940 - Vile de vacanță în Eforie și Constanța;
    ? - Imobil Plt. Maior Ilie Radu, Strada Gen. Culcer 20, București;
    ? - Supraînălțare imobil Lt. I. Bardan, Strada Cezar Bolliac 18, București;
    ? - Strada G. V. Bibescu 6, București;
    ? - Strada Mocănuței 12, București;
    1937-1938 - Imobil Apostolescu, Strada Mătăsari 36, București;
    1938-1940 - Bloc pe Strada Petre Crețu, București (neidentificat);
    1939-1940 - Vila Enculescu, Strada Constantin Sandu Aldea 84, București;
    1939-1940 - Imobil Dr. Stănciulescu, Bulevardul Ferdinand 140, București;
    1941-1942 - Casa Ioan Pomojescu, Strada Cuțitu de Argint 68, București.
     
    Concursuri. Premii și distincții
    1926 - Silvio și Victor Asquini primesc ordinul „Coroana României” în Grad de ofițer;
    1966 - Victor Asquini primește „Steaua de merit a R.P.R.”, cls. a IV-a.
     
    Activitate publicistică/editorială
    1925 - Începe să publice „Dosar-Deviz”, reeditat de multe ori până în 1947;
    1927 - Directive în întreprinderi de construcții și analize de prețuri unitare;
    1934 - Tehnica în construcții;
    1938-1947 - Publică mai multe ediții ale lucrării „Indicator tehnic în construcții”.

    A colaborat cu articole la revistele Arhitectura, Căminul, Orașul săptămânal, Buletinul întreprinzătorilor de lucrări publice, Buletinul A.G.I.R., Buletinul M.L.P., Buletinul Colegiul Arhitecților din România, Revista tehnică.
     


    BIBLIOGRAFIE

    TOMASELLA, Paolo, La nostalgia della casta bellezza. Victor Asquini architetto e le famiglie di Majano in Romania, Gaspari, 2010.
    Bucureștiul multicultural: 10 trasee urbane de arhitectură, vol. 2, București, 2015.
    Monitor Comunal
    Monitorul Oficial
    Revista Arhitectura
     
    Webgrafie
    http://arhitectura-1906.ro/2012/06/nostalgia-frumusetii-caste-arhitectul-victor-asquini-si-familiile-din-majano-in-romania/
    http://punctedefuga.ro/2014/01/casa-i-tabacu-arhitect-victor-asquini/
    http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/familia-asquini/
    http://arhivadearhitectura.ro/locuinta/case-asquini/