COMENTARIU CRITIC

Arhitect și restaurator de seamă al perioadei interbelice, continuator al maestrului său, Ion Mincu, Ion D. Trajanescu contribuie fundamental la realizarea unor parcelări cu case tip pentru Societatea de Locuințe Eftine și la restaurarea unor edificii religioase de importanță majoră.

Fișă realizată de Oana MARINACHE (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (București, 30 mai 1875 - 1964)
     
    Studii academice/de specialitate
    1892-1897 - Școala de Arhitectură a Societății Arhitecților Români (diplomă de conductor de lucrări);
    1897-1902 - Școala Superioară de Arhitectură (diplomă de arhitect 1903).
     
    Activitate didactică (discipoli și influențe exercitate)
    1913-1920 - Profesor onorific;
    1924-1940 - Profesor universitar al Facultății de Arhitectură din București, titular al Catedrei de Construcții și Perspectivă;
    Este autorul manualului Perspectiva liniară. Metodă practică pentru uzul artelor plastice.
     
    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1910 - Arhitect al Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine.
    1912-1926 - Membru al Comitetului Societății Arhitecților Români, ocupând funcțiile de secretar (1912-1915), casier (1916-1918), bibliotecar (1919-1921), vicepreședinte (1922-1926).
    ? - Membru al unor comisii ale Comitetului Arhitecților Români: Comisiunea pentru Concursurile Publice, Comisiunea pentru Legea Organizării Corpului Arhitecților, Comisiunea pentru studiul nomenclaturii arhitectonice, Comisiunea Șezătorilor.
    1933 (mai) - Membru al Corpului Arhitecților.
    1950-1953 - Arhitect al Institutului pentru Proiectarea Orașelor, Construcțiilor Publice și de Locuit – ISPROR.
     
    Alte informații relevante
    Este studentul arhitectului Ion Mincu (1852-1912), al cărui urmaș este în promovarea stilului neoromânesc și căruia îi va purta o nețărmuită admirație, decorându-și chiar fațada propriei case cu efigia maestrului său.
    A avut propriul birou de arhitectură, „Planșeta”.
    Prima casă cunoscută a arhitectului Ion D. Trajanescu se află în parcelarea Clucerului, pe Strada Ady Endre 3. A fost proiectată și executată de Societatea Comunală pentru Locuințe Eftine în 1911. În calitatea de arhitect-șef al Societății, Trajanescu a beneficiat de o locuință dintre cele 31 de locuințe cuplate din parcelare. Aşa cum ne detaliază C. Sfinţescu, suprafaţa terenului era de 11.400 mp (terenul fusese donat de Primărie Societăţii), din care 4.800 (41%) era reprezentat de străzile deschise. S-au împărţit în 62 parcele, în medie de 180 mp.
    În 1929, arhitectul își construiește cea de-a doua casă, la mică distanță față de prima, pe Strada arh. Ion Mincu 4  (Arhiva P.M.B., dosar 65/1929). Imobilul i-a fost naționalizat în 1950.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE
    Proiecte de urbanism și peisagistică
    1904-1907 - Monumentul lui Traian din Brăila și Monumentul Independenței din Pitești (colaborează cu sculptorul Dumitru Pavelescu-Dimo);
    ? - Parcelare în Strada Ing. Teodoru (împreună cu arh. D. Mohor, Societatea Comunală pentru Locuințe Eftine);
    ? - Alte parcelări în cartierele Tei/Mihail Cornea/Floreasca, Drumul Sării, Belvedere/C.A.M., Ana Davila, Steaua Română/C.F.R., Cazarmei/Uranus.
     
    Proiecte de arhitectură
    1905-1913 - Bisericile  „Sf. Împărați” din Agăș și „Sf. Voievozi” din Scorțeni, județul Bacău;
    1906 - Expoziția Generală Română din Parcul Carol I;
    1910-1911 - 31 de case în parcelarea Clucerului/Ady Endre/Petöfi Sándor;
    1922-1924 - Biserica „Sf. Trifon”, Cărămidarii de Jos (împreună cu Duiliu Marcu);
    1922 - Biserică „Sf. Spiridon”, Spirea Veche;
    1924-1934 - Biserica Colentina;
    1926-1929 - Palatul Ligii Culturale (actualul Teatru Bulandra);
    1931-1934, 1938-1941 - Parcul, columbarul și decorația capelei Crematoriului uman „Cenușa”;
    1934-1940 - Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” Belvedere; 
    1942-1943 - Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe”, din Ivești, județul Galați;
    1962 - Catedrala „Sf. Gheorghe” din Tecuci;
    ? - Vile în București, Bușteni, Ruginoasa, Râmnicu Vâlcea.

    Monumente funerare
    ? - Cimitirul Șerban Vodă-Bellu: Cavoul Haraga și Cavoul Căruntu.
     
    Proiecte de restaurare
    1907-1923 - Serviciul Tehnic al Comisiunii Monumentelor Istorice;
    ? - Hurezi, Govora, Bistrița, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Potlogi, Măldărești, Sărăcinești (județul Vâlcea), Mamu, Todireni-Burdujeni, Mitropolia din București, Corbii Mari, Stănești (județul Vâlcea), Popești (fostul județ Vlașca), Golești, Biserica episcopală din Huși, Paraclisul Episcopiei din Râmnicu Vâlcea.
    Arhiva completă http://trajanescu.ro/html/planse-dosare-memorii-cmi-Trajanescu.html
     
    Proiecte de interior
    ? - Decorațiile birourilor direcției, uzinei electrice și atelierelor Fabricii de Tutun „Belvedere”
    ? - Catedrala Patriarhală „Sf. Împărați Constantin și Elena”: decorația nișelor din pronaos, jilțuri.
     
    Concursuri. Premii și distincții
    1926-1935 - Participă la concursul pentru Catedrala ortodoxă „Sf. Mihail și Gavril” din Turda.
    1928-1938 - Participă la concursul pentru Biserica „Madona-Dudu”, din Craiova, co-autor arhitectul Sterie Becu.
    1936-1946 - Participă la concursul pentru Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română din Timișoara.
    1938-1962 - Participă la concursul pentru Catedrala „Sf. Gheorghe”, din Tecuci, co-autori arhitecții Magda Iacobescu-Trajanescu și I. G. Mayer.
    Alte concursuri la care participă: Catedrala Ortodoxă din Brăila, Mausoleul de la Mărășești, Catedrala din Odessa, Piața Palatului Regal, toate acestea fiind proiecte nerealizate.
     
    Activitate publicistică/editorială
    1906-1941 - Membru fondator și membru al comitetului de redacție al revistei Arhitectura.
    1909-1916 - Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.
    Mitropolia din București. Studiu, Tipografia „Gutenberg”, București, 1913.
    Arhitectura. Privire generală asupra arhitecturei antice, medievale, moderne și românești, „Avântul” Institutul de Arte Grafice, București, 1916.
    Publică articole în periodicele Urbanismul, Gazeta Municipală și Universul.
    Cursul Perspectiva liniară. Metodă practică pentru uzul artelor plastice, 1939.
    Lista completă http://trajanescu.ro/html/volume-studii-articole-Ion-Trajanescu.html
     


    BIBLIOGRAFIE


    Surse primare:
    TRAJANESCU, Ion D., Memoriu de activitate, material dactilografiat, arhiva U.A.R.
    Revistele Artele frumoase și Arhitectura.
     
    Webgrafie:
    http://trajanescu.ro/
    http://arhitectura-1906.ro/2016/09/ion-d-trajanescu-1875-1964-arhitect-restaurator-publicist-profesor/
    http://atelier.liternet.ro/articol/12469/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Parcelarea-Clucerului-proiectul-castigator-al-arhitectului-Ion-D-Traianescu.html
    http://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/ion-d-trajanescu