COMENTARIU CRITIC

Jean Monda, absolvent de școală italiană, proiectează în liniile unui Art Déco auster sau al unui Modernism temperat. Stabilit în Bucureşti (1924), primește din ce în ce mai multe comenzi, în marea lor majoritate, investiţii imobiliare. Legăturile cu comunitatea evreiască, din care făcea parte, îi asigură contactul cu o multitudine de comanditari cu gusturi rafinate, „în pas cu moda” arhitecturii occidentale. Legăturile profesionale au fost influenţate de această comunitate, printre colaboratorii săi numărându-se şi inginerul Jean Berman. Îl cunoştea pe arhitectul Marcel Iancu care, în 1934, îi proiecta o clădire lui Solly Gold pe bulevardul Domniței (Strada Hristo Botev), după ce, cu doi ani înainte, Monda îi proiectase aceluiaşi beneficiar un imobil pe strada Armenească.

Plastica abordată de arhitect este una coerentă şi consecventă pe tot parcursul carierei sale: estetica Art Déco se intersectează în diferite proporţii cu estetica Modernistă pe tot parcursul operei arhitectului. După 1947, Jean Monda nu a mai proiectat, după ce, în mai puţin de două decenii proiectase şi construise peste 30 de imobile elegante, cu o plastică reuşită, rezultatele evidente ale unui bun profesionist. A refuzat să lucreze în institutele de proiectare înființate după naționalizare?

În anul 1940, şi-a publicat o monografie care cuprinde lucrările sale din perioada 1924-1940. În perioada comunistă, Jean Monda devine un bun cunoscător, critic şi autor de texte de arhitectură, publicând o serie de articole şi câteva volume despre acest domeniu, volume premiate de Uniunea Arhitecţilor din R.S.R. în acea perioadă.

Fișă realizată de Mariana CROITORU (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Ploieşti, 22 ianuarie 1900 - Bucureşti, 11 septembrie 1987)

    Studii academice/de specialitate
    1919-1924 - Şcoala Politehnică din Milano.

    Activitate didactică
    1926-1940 - Profesor, Departamentul de Arhitectură din cadrul Colegiului Evreiesc (Colegiul Evreiesc a fost înfiinţat de un număr de intelectuali evrei. În climatul politic de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial, studenţii evrei nu mai aveau posibilitatea de a-şi continua studiile în România.)
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE

    Proiecte de arhitectură

    Clădiri publice:
    1930 - Banca Marmorosch & Blank, Sucursala Focșani (astăzi dispărută);
    1930 - Societatea Bancară Română, Sucursala Deva (astăzi dispărută);
    1934 - Sanatoriul de la Balotești, Ilfov.

    Imobile de locuințe:
    1920 - Vilă, Strada Rabat 18, București;
    1930 - Imobilul inginerului Jean Berman, Strada Ion Filitti 6, București;
    1930 - Imobil Profesor Doctor Gheorge Marinescu,  Strada Gheorghe Danielopol 3, București;
    1930 - Imobil Gr. Georgescu, Strada Mendeleev 39, București;
    1930 - Imobil Cornel Nicolau, Strada George Enescu 45, București;
    1930 - Vila Margittay, Bulevardul Dacia 71, București;
    1930 - Imobil Th. Nicolau, Bulevardul Dacia 66, București;
    1930 - Imobil, Strada Tudor Arghezi 54, București;
    1930 - Vila inginer Jean Berman, Strada Logofăt Luca Stroici 35, București;
    1930 - Imobil, Strada Armenească 47, București;
    1931 - Imobil A. David, Strada Calomfirescu 7, București;
    1932 - Imobil, Strada Theodor Aman 42, București;
    1932 - Imobil Benbassat și Loebel, Strada Jules Michelet 3, București;
    1932 - Vilă, Strada Ion Bogdan 25, București;
    1932 - Vilă, Strada Polonă 103a, București;
    1932 - Imobil, Strada Alexandru Philippide 1, București;
    1932 - Imobil Solly Gold, Strada Armenească 17a, București;
    1933 - Imobil Lupu Racs, Strada Armenească 10, București;
    1933-1934 - Imobil cu sală de spectacole Frascati, Calea Victoriei 33, București;
    1934 - Imobil, Strada Poenaru Bordea 4, București;
    1934-1935 - Imobil, Bulevardul Nicolae Bălcescu 7-9, București;
    1935 - Imobil Emil Prager, Bulevardul Dacia 61, București;
    1938 - Imobil Engler, Strada Maria Rosetti 15, București;
    1940 - Imobil Podgoreanu, Calea Victoriei 208, București;
    1945-1946 - Imobil cu cinematograf Eforie, Strada Eforie 6, București;
    1946-1948 - Imobil cu cinematograf Studio, Bulevardul Gen. Gheorghe Magheru 29, București.
     
    Arhitectură industrială:
    1928 - Fabrica de textile Trebitsch & Co. („Mătasea populară”), Calea Călărașilor 169, București (astăzi dispărută);
    1931 - Boiangeria G. L. Schmidt („Luceafărul”), Strada Alexandru Orăscu, București (demolată în anii 1980);
    1933 - Centrala electrică, Schitu-Golești, Câmpulung Muscel.

    Proiecte de arhitectură de interior
    1927 - Cinema Regal, Bulevardul Elisabeta, București (astăzi dispărută);
    1930 - Barul Colos, Bulevardul Elisabeta, București (astăzi dispărut);
    1945-1946 - Cinematograful Eforie, Strada Eforie 6, București;
    1946-1948 - Cinematograful Studio, Bulevardul Gen. Gheorghe Magheru 29, București.

    PROIECTE NEREALIZATE
    1933 - Proiect pentru o clădire administrativă.

    Activitate publicistică/editorială
    1965 - Arhitectura nouă în R.S. România.
    1965 - Interiorul clădirilor de azi și de mâine, Editura Enciclopedică Română, Colecția Orizonturi, 1969.
    1980 - Arhitectura actuală artă necunoscută?, Editura Albatros, 1980 (pentru care a obținut Premiul UAR).
    1982 - Monumente de arhitectură modernă (pentru care a obținut Premiul UAR).
     


    BIBLIOGRAFIE

    CONSTANTIN, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    MONDA, Jean, Jean Monda – architecte, Imprimerie „Luceafărul” S.A.R., 1940.
    VASILESCU, Sorin, Dicționarul arhitecților moderni și contemporani, Editura Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, București, 1990.