COMENTARIU CRITIC


Arhitectul Rudolf Fränkel se naște în Polonia, în anul 1901, acesta este fiul arhitectului Louis Fränkel. Rudolf Fränkel urmează cursurile Colegiului Tehnic Regal din Charlottenburg (Royal Technical College, astăzi, Berlin Institute of Technology), timp în care are contact cu practica de arhitectură în cadrul biroului tatălui său. După absolvirea cursurilor își desfășoară activitatea de stagiu, în calitate de tânăr arhitect, între anii 1922-1924, alături de arhitecții Richard Riemerschmid, în München, și Gustav Hart, în Berlin. Rudolf Fränkel este, cu adevărat, un arhitect cu o carieră internațională. Condițiile nefavorabile, de factură politică, l-au forțat să-și desfășoare activitatea în constant proces de relocare. Cu toate acestea Rudolf Fränkel reușește să se adapteze diferitelor medii de lucru naționale și să proiecteze numeroase clădiri importante care, astăzi, fac parte din moștenirea arhitecturală modernă. Primul proiect important al arhitectului, după obținerea diplomei, este ansamblul Gartenstadt Atlantic – cartierul grădină, din Berlin (1924-1928). Acest ansamblu este cunoscut ca important exemplu de arhitectură în stil Neues Bauen, formă distinctă a arhitecturii moderne care se manifestă, în special, în Europa de limbă germană în perioada interbelică. În cadrul acestui cartier rezidențial se găsește și clădirea de cinema Lichtburg ce se distinge prin compoziția volumelor, coerență și prezența luminii. Aceste trăsaturi ale arhitecturii lui Rudolf Fränkel se regăsesc și în rezolvarea propusă pentru imobilul cu sală de cinema Scala, din București. Măiestria cu care arhitectul răspunde contextului urban, proporțiile, racordul și compoziția de volume confirmă maturitatea stilului practicat de acesta. În anul 1933 este nevoit să părăsească Germania și să își continue activitatea de arhitect la București, unde proiectează 11 clădiri rezidențiale, comerciale sau industriale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial părăsește România și se stabilește la Londra până în anul 1950, când emigrează în Statele Unite. Aici, arhitectul își concentrează cariera pe practica și teoria în domeniul urbanismului. Devine profesor la Miami State University din Ohio și inițiază un curs de proiectare urbană, probabil primul curs de acest tip într-o universitate americană. Moare la 73 de ani, în 1974, în Oxford. În anul 2006 i se acordă, post-mortem, titlul de profesor emerit.
(Fișă realizată de Georgiana Ivan, 2017)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (14 iunie 1901, Nysa, Polonia - 23 aprilie 1974, Oxford, Ohio, USA)
     
    Studii academice/de specialitate
     ? - Universitatea Tehnică, Berlin, Germania.
     


    PROIECTE


    Proiecte realizate/nerealizate:
    1924 - 1928 - Ansamblul Gartenstadt Atlantic, Gesundbrunnen, Berlin;
    1926 - Clădire de locuințe, Emser Straße 14-17a, Wilmersdorf, Berlin;
    1926 - 1928 - Casă de vacanță pentru regizorul Gabriel Levy, Silberberger Straße 29a, Bad Saarow;
    1927 - Ansamblul Honig, Bellermannstraße 72-78, Gesundbrunnen, Berlin;
    1927 - 1929 - Cinema Lichtburg la Gartenstadt Atlantic, Gesundbrunnen, Berlin;
    1927 - 1930 - Locuințe pentru una și două familii la Gartenstadt Frohnau, Frohnau, Berlin;
    1928 - Pod peste râul Ruhr în Westhofen, Schwerte (demolat);
    1929 - Locuințe pentru două familii, Warnemünder Straße 28a și b, Dahlem, Berlin;
    1929 - 1932 - Ansamblul Lange House (complex pentru vârstnici, incusiv teatru, sală de cinema și clinică), Bad Saarow;
    1930 - Apartamente pe Grieser Platz, Halensee, Berlin;
    1930 - 1931 - Restaurantul Leuchtturm, Friedrichstraße 138, Mitte, Berlin;
    1930 - 1931 - Clădire de locuințe cu patru niveluri the Schlosspark, Pankow, Berlin;
    1930 - 1932 - Clădire rezidențială pe the Stadtpark Schöneberg, Schöneberg, Berlin;
    1931 - 1932 - Locuință Stern, Schmolz, lângă Breslau;
    1932 - 1933 - Renovare, Teatrul Albert Schumann, Frankfurt am Main (distrus în 1944, demolat în 1960);
    1933 - 1934 - Casa Pop, Caragiale 9, București;
    1933 - 1935 - Blocul Adriatica, București;
    1934 - Apartamente pentru cupluri fără copii, București;
    1934 - Fabrica Oţelu Roşu, Reșița;
    1934 - 1936 - Fabrică de textile, lângă București;
    1935 - 1936 - Teatrul de Comedie, București;
    1935 - 1937 - Apartamente Malaxa, București;
    1935 - 1937 - Imobilul cu Sala de cinema Scala, București;
    1936 - 1937 - Villa Flavian, Șoseaua Kisseleff, București;
    1937 - 1938 - Casa Rachwalsky, Home Counties, pentru sora lui și soțul acesteia Max;
    1937 - 1938 - Casa Frankel, lângă Londra;
    1941 - E. H. Jones (Machine Tools) Ltd. factory, spațiu pentru vânzări, cantină, Kingsbury;
    1946 - 1947 - Fabrica Suflex Ltd.;
    1946 - 1948 - Fabrica de textile Sotex Ltd., Congleton;
    1949 - Casa Lichfield, Stanmore;
    1950 - Depozitul Luralda Ltd., London;
    1950 - Extindere locuinta Rachwalsky, New York.
     


    BIBLIOGRAFIE


    BOŞTENARU DAN, Maria, Studii şi cercetări ştiinţifice de arhitectură şi urbanism: RUDOLF FRÄNKEL ÎN BUCUREŞTI. 110 ANI DE LA NAŞTERE, UAUIM, 2009.
    CRITICOS, Mihaela, Art deco sau modernismul bine temperat, Simetria, 2009       .
    MACHEDON, Luminița & SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism, the architecture of Bucharest, The MIT Press, London, England, 1999.
    BROWN-MANRIQUE, Gerardo, Rudolf Fränkel and Neues Bauen. Work in Germany, Romania and the United Kingdom, Ernst Wasnzth Verlag Tübingen,  Berlin, 2009.
     
    Webgrafie:
    http://www.transatlanticperspectives.org/
    http://www.capstudios.co.uk/