Istoria arhitecturii




    România: o falsă destalinizare?

     Arhitectura circulară a Pavilionului Expoziției din Piața Scânteii a fost promovat în anii destalinizării. Prima cupolă a pavilionului a cedat, ca și speranța arhitecților pentru o arhitectură est-europeană avansată. În București s-au ridicat pe atunci sute de clădiri. Entuziasmul ,,cosmic” al acelor timpuri care, în Occident, avea să dea naștere unei explozii de utopii arhitecturale, a fost egalat doar de farfuria zburătoare ce a aterizat pe principala clădire administrativă a Institutului Politehnic, care a fost proiectată de o echipă coordonată de arhitectul interbelic Octav Doicescu. Singurul exemplu similar este mai sus menționatul Pavilion RomExpo, proiectat de profesorul Ascanio Damian. Institutul Politehnic a constituit un efort remarcabil de a elibera limbajul modern de stereotipii și de a crea edificii monumentale lipsite de stridență, clădiri unice, articulate într-o imagine urbană coerentă.
     Tot în aceeași perioadă a fost ridicată o clădire care materializează unul dintre cele mai răsunătoare ecouri est-europene ale conceptului de megastructură, și anume edificiul fostei școli a Partidului Comunist, numită pe atunci Academia ,,Ștefan Gheorghiu”. Volumele solide ale amfiteatrelor, detașate de restul clădirii, sunt inserate individual în ansamblu.
     Clădirea Academiei ,,Ștefan Gheorghiu” este plasată în imediata apropiere a Palatului Cotroceni. Acesta a fost construit la finalul secolului al XIX-lea pentru regele Ferdinand și regina Maria, sub directa îndrumare a acesteia din urmă. În perioada comunistă, palatul a fost golit de mobilierul de epocă și de ornamente, devenind Palatul Pionierilor. A fost deteriorat în urma cutremurului din 1977. Arhitectul Nicolae Vlădescu l-a restaurat și refăcut, cu scopul de a deveni reședința nomenclaturii comuniste. Restaurarea este una solidă, având în vedere epoca în care a fost realizată, deși unele din interpretările făcute de către arhitect asupra documentelor după care s-a efectuat restaurarea au fost criticate. Sala neo-românească, proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, ca și o parte din interior și mobila concepută după desenele îndrăznețe ale Reginei Maria, se numără printre atracțiile Muzeului Cotroceni. Astăzi, palatul este sediul administrației prezidențiale.  
 
 

Augustin Ioan, 2017